O strategie națională pentru cultură, statutul artistului și proiectul Timișoara Capitală Europeană, trei dintre prioritățile Ministrului Culturii Bogdan Gheorghiu

by Ballet Magazine
Spread the love

26 de miniștii a avut Cultura în ultimii 30 de ani! Puține sunt probabil momentele memorabile care să fie legate de numele oricăruia dintre aceștia. Nu știm dacă momentul actual este mai propice schimbărilor în bine decât oricare din momentele trecute. Nu știm dacă sunt acum mai multe șanse decât au fost în trecut pentru a face din cultură acea “coloană vertebrală” de care o națiune are nevoie pentru a-și dezvolta o identitate și un spirit naționale sănătoase!  

Citește și 

Ministerul Culturii și Guvernul pun la bătaie 100 milioane de euro pentru sprijinul sectorului cultural

Vocea artiștilor s-a făcut auzită! Ministrul Culturii vine cu propuneri de relaxare a restricțiilor

Urmărind însă activitatea intensă a Ministrului în mediul digital, și deschiderea echipei acestuia către dialog cu societatea civilă, echipa Ballet Magazine a considerat că este un moment oportun măcar pentru a puncta situația existentă și pentru a vedea care sunt planurile și obiectivele Ministrului Gheorghiu și ale Ministerului pe care-l conduce!

Vă invităm să parcurgeți interviul realizat cu Ministrul Culturii Bogdan Gheorghiu, și să nu ezitați să veniți cu întrebările și comentariile necesare!

Ballet Magazine: Romania nu are încă un document de politici culturale sau o strategie națională pentru cultură, deși în acest sens există un document realizat în 2014 și modificat în 2016. Cum, când în ce condiții considerați că am putea avea acest document cadru extrem de important?

În ce măsură credeți că ar fi de luat în considerație ideea susținerii și dezvoltării zonei baletului ca o zonă de excelență a culturii românești?

Asta în contextul în care nu puține sunt vocile care susțin că în perioada anilor 1970 Școala românească de balet era poziționată ca valoare undeva foarte aproape de Școala rusă și de cea franceză. Astfel, că, având în vedere o ipotetică susținere și dezvoltare a acestui domeniu într-un mod asemănător modelului IT, și beneficiind de poziționare, resursele umane și de know-how, și de un istoric spectaculos, probabil că România ar putea deveni un hub pentru regiunea CEE în acest domeniu artistic și pentru evenimentele de profil.

Bogdan Gheorghiu:  Ministerul Culturii a depus, în cursul anului 2019, în vederea obținerii de finanțare prin Programul Operațional Capacitate Administrativă (POCA), proiectul “Viziune strategică și coerență pentru sectorul cultural”, în cadrul căruia se are în vedere elaborarea Strategiei Sectoriale în Domeniul Culturii pentru perioada 2021-2027.

Așadar, suntem încântați să anunțăm că în data de 22 decembrie 2020, Ministerul Culturii a devenit beneficiarul unui contract de finanțare din fonduri comunitare pentru Proiectul „Viziune strategică și coerentă pentru sectorul cultural”, Cod MySMIS 129541/cod SIPOCA 709, depus în cadrul Programului Operațional Capacitate Administrativă. Proiectul este dezvoltat în parteneriat cu Institutul Național pentru Cercetare și Formare Culturală (INCFC), are o valoare totală de 7.085.920 lei și o durată de implementare de 28 de luni.

Obiectivul general al proiectului este acela de a asigura coerență și viziune actului decizional în cadrul sectorului cultural, precum și fundamentarea bazată pe dovezi, necesară elaborării politicilor publice, programelor și proiectelor din domeniul culturii. În urma implementării, Proiectul vizează două rezultate principale:

  1. a) elaborarea și adoptarea unei strategii la nivel național pentru sectorul cultural care va cuprinde un plan de acțiune și indicatori de monitorizare și evaluare;
  2. b) formarea și certificarea unui număr de 80 de persoane provenind din cadrul autorităților și instituțiilor publice centrale, inclusiv din cadrul instituțiilor din subordinea Ministerului Culturii, precum și de la nivelul serviciilor deconcentrate ale acestuia.

Strategia va fi documentul de planificare culturală la nivel naţional, ce va fundamenta documentele strategice de nivel regional, judeţean şi local şi documentaţiile operaţionale pentru programe şi proiecte cu fonduri publice, precum şi celelalte strategii de dezvoltare la nivel naţional cu relevanţă şi impact cultural. Având o corelare a obiectivelor şi măsurilor relevante pentru acţiuni în sectorul cultural, cresc şansele îmbunătăţirii serviciilor publice în domeniul culturii, a accesului la cultură şi diversităţii expresiilor culturale, integrării culturii în proiectele de dezvoltare teritorială durabilă, stimulării economiei creative şi prezenţei culturii române la nivel internaţional.

Proiectul aduce elemente noi, inclusiv o abordare nouă, originală, prin care răspunde la nevoia identificată prin corelarea cu obiectivele Agendei 2030 pentru dezvoltare durabilă şi cu seturile de indicatori rezultaţi din aceasta. Totodată, perioada de aplicabilitate a documentului va fi în linie cu noua perioadă bugetară a UE, precum şi cu următoarea Agendă pentru Cultură, respectiv, 2021- 2027. Din acest punct de vedere, strategia va fi corelată cu noile priorităţi de acţiune şi de finanţare de la nivelul UE în scopul maximizării investiţiilor în domeniul culturii.

Demararea activităților proiectului este prevăzută pentru intervalul ianuarie – martie a.c.

 

Ballet Magazine:  Care sunt cauzele pentru care nu avem încă un statut al artistului? Cum și ce s-ar putea face în acest sens?

Bogdan Gheorghiu:  Ministerul Culturii a avut la conducere nu mai puțin de 26 de miniștri. Lipsa unei continuități de viziune și a unui plan coerent al politicilor publice a dus ca în 2021 să nu avem un statut al artistului.

Sunt convins, însă, că grupul de lucru pe care l-am format în decembrie 2020 cu scopul de a modifica și îmbunătăți Legea 8/1996 privind dreptul de autor și drepturile conexe va introduce prevederea care să permită Ministerului Culturii punerea statutului artistului în dezbatere, chiar anul acesta. Este un parcurs procedural de durată, dar care îmi doresc să se concretizeze în favoarea artistului din România.

 

Ballet Magazine: Care este stadiul programului strategic Timișoara 2021? Având în vedere că Timișoara ste un centru important pentru Școala românească de balet, în ce măsură credeți că ar putea fi inserat acest domeniu artistic în proiectul Timișoara Capitală Culturală Europeană 2023?  

Bogdan Gheorghiu:  Guvernul României a hotărât, începând cu anul 2019, susținerea financiară a programului cultural Timişoara – Capitală Europeană a Culturii și a investițiilor în infrastructura culturală din municipiul Timișoara, potrivit Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr. 42/2019 privind stabilirea unor măsuri financiare pentru susţinerea desfăşurării Programului cultural naţional „Timişoara – Capitală Europeană a Culturii” și Legii nr. 198 din 7 noiembrie 2019 pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 42/2019 privind stabilirea unor măsuri financiare pentru susţinerea desfăşurării acestui program.

În data de 28 decembrie 2020, a fost publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene Decizia (EU) 2229/2020 a Parlamentului European şi a Consiliului, care amendează veche Decizie CE 445/2014.

Potrivit noii Decizii, deţinerea titlului de Capitală Europeană a Culturii de către municipiul Timişoara va fi amânată pentru anul 2023. În acest context, Ministerul Culturii urmează să modifice, în cel mai scurt timp, legislaţia privind susținerea financiară şi logistică a programului cultural Timişoara – Capitală Europeană a Culturii și a investițiilor în infrastructura culturală din municipiul Timișoara.

Prezenta ordonanţă de urgenţă reglementează modul de finanţare a Programului Timişoara – Capitală Europeană a Culturii în anul 2021, ca program cultural naţional, conţinând un portofoliu de proiecte şi acţiuni multianuale, denumit Program, care se află descris în dosarul de candidatură cu care Municipiul Timişoara a câştigat titlul. Pentru programul cultural Ministerul Culturii a alocat o finanţare multianuala de în valoare de 52.900 mii lei.

Implementarea programul cultural de anvergură Timişoara – Capitală Europeană a Culturii, va fi asigurată de strânsa colaborare între principalii parteneri şi finanţatori: Primăria Municipiului Timişoara, Consiliul Judeţean Timiş şi Guvernul României.

Dosarul de candidatură, care stă la baza desfăşurării programului cultural, cuprinde o serie de proiecte reprezentative pentru toate artele spectacolului, inclusiv pentru arta dansului, care se regăseşte punctual la Capitolul/Staţia „Îndrăzneşte” din dosarul de candidatură. Prin această Staţie se propune înfiinţarea Festivalului de artele spectacolului „Impuls”, în anul deținerii titlului, dezvoltând festivalul existent „Stradart”, care a angajat comunitatea romă din Piaţa Traian în creaţii artistice.

Viitorul festival de dans contemporan „Impuls” se va concentra pe definirea spaţiilor din oraş, ca zone pentru creativitate şi dialog intercultural, precum şi pe promovarea dansului contemporan european.

Dosarul de candidatură prevede că, în anul deţinerii titlului, programul va avea cel puţin trei puncte culminante care vor crea un context de schimburi între companii şi artişti importanţi locali şi internaţionali.

Pe lângă aceste propuneri din dosarul de candidatură, Ministerul Culturii va putea finanţa şi alte proiecte din sfera artelor spectacolului, care vor fi lansate în anul 2023, prin selecţie de proiecte, având tematici conexe cu cele din dosarul de candidatură.

Organizarea eficientă, cu accent pe rezultate, a proiectului Timișoara Capitală Europeană a Culturii (CEaC) 2023 este o prioritate a Ministerului Culturii. Recent, m-am întâlnit cu primarul municipiului Timișoara, Dominic Fritz și am discutat două teme care acum sunt de interes major: suplimentarea bugetului și completarea listei privind obiectivele de investiții.

După succesul avut de orașul Sibiu în calitatea sa de CEaC, așteptările sunt mari, așa că vom face tot posibilul ca Ministerul Culturii să colaboreze și să susțină instituțiile locale în atingerea acestui deziderat. Avem 2 ani în care parteneriatul între instituții și mediul cultural trebuie consolidat, în care orașul Timișoara poate și trebuie să devină un exemplu de susținere a exprimării artistice și a dezvoltării comunitare.

 

Ballet Magazine: Cum putem îmbunătăți accesul actorilor culturali la resursele distribuite prin diferitele agenții și structuri de profil, astfel încât să reușim finanțarea unor programe și proiecte care să aducă plus-valoare în mod real?

Bogdan Gheorghiu: Toate finanțările derulate prin Ministerul Culturii sunt publice. Anual, avem apeluri pentru finanțări și oferim posibilitatea tuturor celor din sectorul cultural-creativ să se exprime și să beneficieze de finanțare pentru proiectele vizate.

Unul dintre apelurile recente este cel de Ziua Culturii Naționale, care s-a bucurat de o susținere de 2 milioane de lei și care a făcut ca nu mai puțin de 42 de proiecte să fie disponibile online publicului, având în vedere că restricțiile sanitare impuse de pandemie au împiedicat întâlnirile cu publicul. O parte a fost prezentată și pe pagina de Facebook a Ministerului Culturii.

Mai mult, suma acordată a fost majorată comparativ cu cea din anul 2020, când finanțarea a fost de 250.000 lei, deoarece îmi doresc o susținere accentuată a sectorului, dar și marcarea adecvată a acestei zile.

O altă finanțare pe care doresc să o amintesc este achiziționarea de artă modernă de către Muzeul de Artă Contemporană (MNAC), ca urmare a suplimentării bugetului de către Ministerul Culturii, până la 2 milioane de lei, la începutul crizei provocate de COVID-19. Această măsură economică a vizat susținerea creației plastice românești și îmbogățirea patrimoniului muzeal. Astăzi, publicul poate admira cele 167 de lucrări semnate de 100 de artiști, dintre care 40 de artiste.

Cred că acest program trebuie să aibă continuitate și să fie o practică anuală a Ministerului Culturii, astfel că l-am inclus în programul de guvernare liberal. Impactul pe termen mediu și lung este reactivarea pieței de artă românești la nivel național, inclusiv prin stimularea achiziției de artă de către privați, așa cum este Muzeul de Artă Recentă, dar și la nivel internațional, prin creșterea cotelor artiștilor români.

Vreau să aduc aminte și de cea mai longevivă măsură de susținere a actanților culturali: AFCN – Administrația Fondului Cultural Națonal. Anual, există 2 apeluri de proiecte care cuprind finanțări atât pentru artele spectacolului, cât și pentru promovarea patrimoniului sau pentru dezvoltarea instrumentelor culturale în educație. Bugetul pentru proiectele anului 2020 a fost de peste 30 de milioane, iar următorul apel de proiecte ne dorim să fie deschis în martie 2021.

 

Ballet Magazine: Care sunt planurile Ministerului și Ministrului Gheorghiu, pentru a menține o bună comunicare cu sectorul cultural? Există o agendă a întâlnirilor? Un program?

Bogdan Gheorghiu: Mi-am exprimat întotdeauna disponibilitatea către un dialog deschis și onest cu societatea civilă și cu sectorul cultural. Răspund oricărui telefon, iar agenda mea este transparentă – o regăsiți pe pagina mea de Facebook. Am comunicat tot ce am făcut și în mandatul trecut, și în cel actual, dincolo de comunicatele de presă sau informările de pe site-ul ministerului.

Cei care doresc o întrevedere cu ministrul Bogdan Gheorghiu o pot face printr-un e-mail către cabinet.ministru@cultura.ro sau printr-o adresă către Registratură, care poate fi trimisă la e-mailul registratura@cultura.ro sau depusă fizic la minister.

 

Ballet Magazine: Care este poziția Ministrului Gheorghiu și a Ministerului Culturii privind informația conform căreia se dorește aducerea ICR sub tutela Ministerului Culturii?

Bogdan Gheorghiu:  Informația este publică și prevăzută în Programul de Guvernare al coaliției PNL – USR PLUS – UDMR , iar pentru Institutul Cultural Român (ICR) a venit momentul să își reia atribuțiile în serios.

Instituție publică a României, cu personalitate juridică, aflată sub autoritatea Senatului României, ICR trebuie sa funcționeze ca o carte de vizită culturală și să promoveze România în statele în care există Reprezentanțe, ba chiar să dezvolte noi puncte de contact. Rolul său vine în completarea activității noastre și chiar și în această formă, Ministerul Culturii are, cel puțin teoretic, un cuvânt important de spus. În practică s-a dovedit contrariul, iar noi urmărim modificarea legii de funcționare a ICR în vederea reglementării răspunderiii și atribuțiilor în domeniu, cu rol de coordonare a acțiunilor de diplomație culturală ale României.


Spread the love

Related Posts

Leave a Comment

Această pagină, în contextul prestării de servicii, foloseşte cookie-uri. Continuând să vizitezi site-ul, ești de acord cu folosirea lor. Pentru mai multe informaţii, inclusiv informaţii despre eliminarea acestora, apasa pe Politica de confidentialitate. Sunt de Acord Politica de confidentialitate