Personaje și roluri de compoziție în balet

by Sena Vladoiu
Spread the love

Personaje și roluri de compoziție în baletul clasic. În fiecare reprezentație scenică pe lângă balerini, prim balerini, coregrafie, decoruri, poveste, există și anumite personaje, roluri, care se disting oarecum pe parcursul spectacolului de balet.

Balerinii mai maturi, cu experiența scenei și a meseriei sunt adesea distribuiți ca invitați la petrecere, mame și tați. Regi, regine, vrăjitori, asistenți de ceremonii. Preoți, primari, baroni și membri ai curții regale.

La suprafață, aceste roluri pot părea părți „mici”. Dar, după cum știu interpreții veterani, rolurile de compoziție sunt extrem de provocatoare. Pline de satisfacții și importante în și pentru povestea spectacolului.

 Pentru a interpreta un anume personaj, balerinul nu are cadrul tehnic al unui rol tradițional. Nu are neapărat o coregrafie ca toți ceilalți pe care să se muleze. Balerinii distribuiți în astfel de roluri trebuie să intre cu adevărat în latura lor emoțională, uneori dramatică sau comică. Este nevoie de experiență, maturitate, talent și curaj pentru a face asta.

Rolul de compoziție în balet este în mare parte despre actorie, stilistică, interpretare, atitudine, emoții. Despre arta și capacitatea de a contopi teatrul cu dansul, de a te contopi cu personajul. Despre exprimare și despre limbajul corpului. Sunt roluri foarte importante și acestea există în fiecare spectacol de balet.

Citește și: Bine ai revenit, Coppélia!

Din garda mai veche și până în prezent a interpreților de personaje la Opera Națională București, amintesc câteva nume care au reușit să ducă rolurile de compoziție la un nivel artistic extraordinar:

Gelu Barbu (Rothbart – Lacul Lebedelor, Păsărilă – Harap Alb, Doi țigani – La piață ),  Doina Acsinte (Carabosse – Frumoasa din pădurea adormită, Regina Mamă – Albă ca Zăpada).

Ștefan Bănică( Bețivul – La piață, Phoebus – Cocoșatul de la Notre-Dame, Henric al VII lea – Prinț și Cerșetor), Adrian Caracaș (Sancho Panza, Camacho – Don Quijote, Carabosse – Frumoasa din pădurea adormită, Coppelius-Coppelia, Taraful – La piață, Bufonul, Doctorul – Prinț și Cerșetor, Ministru – Albă ca Zăpada și cei șapte pitici), Adrian Gheorghiu ( Hans – Giselle, Madame Simone – La fille mal gardee, Rothbart- Lacul lebedelor, Quasimodo/Frollo – Cocoșatul de la Notre-Dame, Regele Mark – Tristan și Isolda, Taraful – La piață)   

Ioan Tugearu ( Faunul – După-amiaza unui faun, Rothbart – Lacul Lebedelor, Quasimodo/Frollo – Cocoșatul de la Notre-Dame, Morarul – Tricornul, Hans – Giselle, Nicolae Deneș (Părintele Lorenzo – Romeo și Julieta, Don Quijote – Don Quijote. Florin Mateescu (Coppelius – Coppelia, Sancho Panza – Don Quijote). Mihai Spiridonescu ( Rothbart – Lacul Lebedelor, Coppelius – Coppelia, Hans – Giselle. Aglaia Gheorghe (Zâna Carabosse – Frumoasa din pădurea adormită, Regina Mamă – Albă ca Zăpada și cei șapte pitici, Beatrice Enea ( Oglinda – Albă ca Zăpada și cei șapte pitici, Lady Capulet – Romeo și Julieta)

Mirela Simiceanu ( Doica – Romeo și Julieta, Șarpele de aur – Albă ca Zăpada și cei șapte pitici, Acarul din vis – Anna Karenina) Tiberiu Almosnino (Rothbart – Lacul Lebedelor, Drosselmeyer – Spărgătorul de nuci, Hans – Giselle, Frollo – Notre Dame de Paris), Cristian Crăciun (Bețivul – La piață, Frollo – Notre Dame de Paris). Mihai Babușka (Quasimodo – Notre Dame de Paris, Mama vitregă – Cenușăreasa), Cătălin Caracaș (Sancho Panza, Camacho – Don Quijote, Părintele Lorenzo – Romeo și Julieta, Coppelius – Coppelia, Said Pașa – Corsarul). Mădălina Slăteanu (Regina Mamă – Albă ca Zăpada și cei șapte pitici, Zâna Carabosse – Frumoasa din pădurea adormită, Contesa Capulet – Romeo și Julieta)

Monica Petrică ( Zâna Carabosse / Regina – Frumoasa din pădurea adormită, Fortuna – Carmina Burana, Regina – Albă ca Zăpada și cei șapte pitici, Lady Montague – Romeo și Julieta). Vlad Toader ( Hans – Giselle, Zâna Carabosse – Frumoasa din pădurea adormită,  Montague – Romeo și Julieta), Virgil Ciocoiu (Profesorul de dans – Cenușăreasa, Hans – Giselle, Camacho – Don Quijote, Brahman – Baiadera)  și mulți alții.

 

Personaje și roluri de compoziție în balet. Am stat de vorbă cu 3 dintre cei mai cunoscuți interpreți de personaje din ultima decadă, artiști ai Operei Naționale București.

 

Antonel Oprescu – absolvent al Liceului de Artă “George Enescu” (actual Liceul de Coregrafie “Floria Capsali”, București) și al Universității de Științe și Arte “Gheorghe Cristea” secția – Artele Spectacolului – Coregrafie.  Angajat al Operei Naționale București din 1989.

Un veteran al rolurilor de compoziție pe care și le însușește cu multă trăire, pasiune, eleganță.  

   

 

Vicențiu Popescu, absolvent al Liceului de Artă “George Enescu” (actual Liceul de Coregrafie “Floria Capsali”, București) și al Universității de Științe și Arte “Gheorghe Cristea” secția – Artele Spectacolului – Coregrafie.  Angajat al Operei Naționale București din 1992.u 

Un artist interpret versatil în exprimarea unor personaje și emoții.

   

 

 

Mircea Ioniță, absolvent al Liceului de Coregrafie “Floria Capsali” București și al Universității de Științe și Arte “Gheorghe Cristea” secția – Artele Spectacolului – Coregrafie.  Angajat al Operei Naționale București din 2002.

Interpret mai tânăr, dar cu o paletă largă, foarte reușită de personaje și roluri de compoziție.

 

 

 

 

 

Ce înseamnă pentru tine să fii interpret de personaje? Cum îți pregătești rolul?

 

Antonel Oprescu: Întotdeauna mi-a plăcut să mă documentez. Să înțeleg cum ar trebui să definesc personajul pe care-l interpretez, de aceea spun că un rol de interpretare îl creezi, nu-l execuți!

Trebuie să atingi acel punct invizibil, de naturalețe, să-ți creezi credibilitatea personajului, dacă îl depășești sau nu-l atingi, ești ridicol!

Vicențiu Popescu: Să fii interpret de personaje este incitant, uneori greu, alteori ușor, depinde de multe lucruri. Eu am fost atras de partea comică, deci majoritatea personajelor mele au stârnit râsul sau măcar o umbră de zâmbet. Uneori rolul te alege pe tine și atunci când el îți conturează personalitatea, nu este greu să-l prelungești.

Am căutat mereu caracteristica predominantă a personajului și am încercat să-i dau valoare.Personajele au o trăsătură definitorie, proprie. Dacă reușesc să o transmit publicului, mă consider fericit.

Mircea Ioniță: Pentru mine, crearea unui rol de compoziție înseamnă uneori punerea unei măști invizibile care să mă ajute să transmit viața personajului pe care îl interpretez. Dansatorul trebuie să fie capabil să existe în realitatea personajului și în afara scenelor regizate.

Eu dau viață personajului atunci când îl interpretez respectând modul de viață, modul de gândire și temperamentul acestuia.

Personaje și roluri de compoziție în balet

Mircea Ioniță, Antonel Oprescu, Vicențiu Popescu – Don Quijote Foto: Lavinia Hutanu

 

Ce îți trebuie pentru a reuși să intri în personaj și să transmiți publicului imaginea completă a rolului?  

 

Antonel Oprescu: Sfaturile coregrafului și ale maestrului de repetiție, mulate pe posibilitățile interpretului, plus “amprenta” acestuia, duc la prestația ideală. 

Vicențiu Popescu: Cred în primul rând că trebuie să fii potrivit pentru rol. Nu orice ți se potrivește poate, există criterii. Estetice, regizorale (chiar coregrafice) sau pur și simplu o incompatibilitate cu un personaj. Apoi trebuie să cunoști bine cine este, ce vrea, care este povestea personajului tău. Și bineînțeles, peste toate acestea, vine ceva ce se numește Talent.

Mircea Ioniță: Intru în personaj printr-o tactică care în actorie se numește method acting (interpretarea metodică). În procesul meu de pregătire, spre deosebire de repetiții, declanșarea unei reacții emoționale și imaginare rămân o parte esențială în pregătirea rolului.

 

Personaje și roluri de compoziție în balet

Mircea Ioniță, Antonel Oprescu, Vicențiu Popescu alături de coregraful Vasily Medvedev . Foto: Lavinia Hutanu

 

 

 

 

Dintre toate personajele interpretate, ai unelele roluri anume pe care le îndrăgești în mod deosebit?  

 

Antonel Oprescu: Toate rolurile îmi sunt dragi, pemtru că la fiecare am pus suflet, am trăit emoții deosebite și bineînțeles că amintirile sunt pe măsură. Dar, fiindcă mereu există un dar, aș menționa rolul Don Quijote, pe care l-am dansat în două montări diferite. Cea în viziunea coregrafică a lui Mihai Babușka și cea în regia semnată de Jaroslav Slavicķy, rol pe care l-am interpretat în câteva sute de spectacole. N-aș vrea să omit roluri precum Monsieur G.M. din “Manon”, Seid Pașa din “Corsarul”. Thomas din “La fille mal gardee”, Mama vitregă (travesti) din “Cenușăreasa”. Fiecare rol are farmecul și povestea lui.

 

Vicențiu Popescu: Le îndrăgesc pe toate pentru că fiecare m-a transformat, m-a împlinit ca artist și m-a făcut ceea ce sunt astăzi. Există însă un rol pe care l-am jucat cu o reală plăcere. Este vorba de Profesorul de dans din baletul “Cenușăreasa”. A fost intr-un fel reîntoarcerea mea în această instituție care rămâne casa mea de suflet.

 

 

Mircea Ioniță: Am în repertoriul propriu zeci de roluri de compoziție atât la Opera Națională București, cât și la Opera Comică pentru Copii. Ca să răspund la întrebare, aș putea spune că Sancho Panza din baletul “Don Quijote” este favoritul meu. Însă importante sunt toate rolurile, nu contează că ai doar câteva minute, sau un spectacol întreg. Fiecare rol este important. Pentru mine nu exista termenul de rol “mic “sau “mare”.

 

 

 

Din păcate pantomima, actoria nu se (mai) studiază în liceele de coregrafie.

Cum este să experimentezi diferite personalități, să dezvolți caracterul unui rol pe scenă din prisma meseriei de balerin?

 Antonel Oprescu: Am avut ocazia și șansa de a lucra cu figuri marcante ale artei coregrfice. Alexa Mezincescu, Ioan Tugearu, Mihai Babușka, Johan Kobborg, Francisc Valkay, Gheorge Iancu, Ethan Stiefel. Oameni care au avut încredere în mine și m-au distribuit în roluri de compoziție și de la care am avut ce învăța. De fapt, asta e chichița…tot timpul ai ceva de învățat. De aceea nu am cum să omit doi oameni importanți, profesori în tinerețile mele, Constantin Marinescu și Adrian Caracaș. Persoane cărora le datorez “aceea scânteie” și satisfacția de a face ce-ți place pentru a aduce bucurie publicului, dar și ție!

Vicențiu Popescu: Nu este întotdeauna ușor…dar având în vedere că balerinul este un artist care și-a pierdut vocea, glasul lui se transformă în mișcare. Mă amuz gândindu-mă ce groaznic ar fi să fiu nevoit ,,să-l vorbesc” pe Lorenzo din “Don Quijote”. Ar fi imposibil. Eu am învățat să vorbesc cu ochii, cu mâinile, cu atitudinea ascunsă în postura corpului, în caracteristica mersului. Ține de talentul tău ca interpret, dar și de simbioza dintre maestrul de balet și interpret. El îți deschide ușa și pășim amândoi de mână, pe drumul care se numește ,,a da viața unui personaj “. Viața de balerin din păcate este scurtă. Faptul că am avut posibilitatea de a experimenta și acest gen de creație m-a făcut să rămân pe scenă mult timp. Ce să spun…sunt mulțumit!

Mircea Ioniță: Da, din păcate în Liceul de coregrafie nu se preda arta actorului…Cred că este greșit. Pentru a deveni un artist complet trebuie să existe și acesta disciplină în educația dansatorului. Când sunt pe scenă simt o chimie instantanee între mine și spectatori.E o legătură mistică. Acest lucru mă încurajează să merg mai departe în acest univers pe care îl iubim atât de mult lumea DANSULUI.

Cred că fiecare artist balerin dispune de resursele necesare pentru a fi un interpret de succes.  Ceea ce ne trebuie este doar impulsul de a ajunge acolo. De a ne auto-descoperi și cultiva.


Spread the love

Related Posts

Leave a Comment

Această pagină, în contextul prestării de servicii, foloseşte cookie-uri. Continuând să vizitezi site-ul, ești de acord cu folosirea lor. Pentru mai multe informaţii, inclusiv informaţii despre eliminarea acestora, apasa pe Politica de confidentialitate. Sunt de Acord Politica de confidentialitate