Interviu Ballet Magazine: Irina Cios director al AFCN, principalul finanțator public al proiectelor independente

by Mihaela Ivan
Share the NEWS & spread the JOY!

”E remarcabil faptul că există tot mai  mult colaborări între asociații, fundații și instituții publice, adică a început să se înțeleagă importanța conținutului cultural pe care îl aduc inițiatorii independenți”, Irina Cios, director al Administrației Fondului Cultural Național (AFCN)

Doamna Irina Cios este de mai bine de 6 ani director al Administrației Fondului Cultural Național (AFCN), principalul finanțator public al ofertei culturale din România. Experiența profesională solidă în domeniu, de critic de artă, curator și manager cultural, definește mandatul Irinei Cios la conducerea AFCN, instituție care are misiunea să finanțeze proiectele care susțin creaţia contemporană românească și valorizarea patrimoniului, dar și să contribuie la buna înţelegere a fenomenelor artistice precum şi să faciliteze accesul publicului larg la cultură.

Citește și: 

O strategie națională pentru cultură, statutul artistului și proiectul Timișoara Capitală Europeană, trei dintre prioritățile Ministrului Culturii Bogdan Gheorghiu

Alin Gheorghiu Consilier artistic balet, Opera Națională București: „În managementul baletului este nevoie de profesionişti din domeniu”

Rolul AFCN a fost, și este, să susțină atât proiecte venite din zona independentă, cât și din zona publică, instituțională

Ballet Magazine: Doamna Irina Cios vă aflați la conducerea Administrației Fondului Cultural Național de mai bine de 6 ani. Cred că sunteți persoana cea mai potrivită să ne dați o definiție a fondului cultural național…

Irina Cios: Fondul cultural național este o resursă gândită de la bun început, din 1989, pentru a oferi finanțări sectorului cultural. Inițial acest fond era gestionat de Ministerul Culturii. În timp au fost identificate o serie de probleme în operaționalizarea finanțărilor care au dus la coagularea mai multor grupuri de actori culturali, care au susținut înființarea unei instituții care să administreze acest fond, am fost și eu într-unul din aceste grupuri. Așa a fost creată în 2005 Administrația Fondului Cultural Național. Inițial aceste finanțări erau gândite pentru sectorul independent. Până la urmă, rostul acestui fond a fost/este să susțină atât proiecte venite din zona independentă, cât și din zona publică, instituțională. Multă lume când aude de fondul cultural național se gândește la modelul francez, adică o colecție publică de artă contemporană realizată prin achiziții. În România este constituit ca un fond din care se fac finanțări, care depind de sumele acumulate de la un an la altul și care se împart pe mai multe arii de finanțare.

Ballet Magazine: Ce impact a avut pandemia asupra activității dumneavoastră? Ne-a dat tuturor viața peste cap, a trebuit toți să ne regândim atât activitățile profesionale, cât și personale, care a fost situația în cazul instituției pe care o conduceți?

Irina Cios: Nu a fost simplu. Din fericire, felul în care funcționează finanțările în cadrul AFCN a făcut posibilă continuarea normală a activității, în măsura în care tot ce s-a întâmplat anul trecut a fost normal. Ce vreau să spun este că înscrierea ofertelor culturale se face într-o aplicație informatică ce constituie o bază de date, deci totul se petrece online. La fel și procedura de evaluare se desfășoară online, astfel a fost posibil ca proiectele să fie depuse și evaluările să aibă loc fără să fie nevoie de prezența fizică a oamenilor în București. Această structură ne-a permis ca, în condițiile respectării tuturor restricțiilor să putem să funcționăm, în perioadele de urgență/alertă care s-au succedat.

 

Pentru Gala Premiilor AFNCN 2020 nominalizările au pornit de la numărul total de proiecte care au decontat cu succes

Ballet Magazine: Am văzut că în luna mai ați organizat Gala Premiilor AFCN 2020. Ce a fost diferit acum față de alți ani? Au fost proiecte întârziate? Procedura de selecție s-a desfășurat normal? Proiectele finanțate s-au derulat așa cum era programat? Cum ați făcut nominalizările?

Irina Cios: Ca în fiecare an, pentru nominalizări s-a pornit de la numărul total de proiecte care au decontat cu succes și care s-au desfășurat așa cum au fost gândite. Precizez în paranteză că în ceea ce privește anul trecut, toate proiectele au fost afectate de situația creată de pandemie dar cele mai afectate au fost cele selectate în prima sesiune, care au fost gândite în condiții de normalitate sanitară. Acestea s-au trezit la jumătatea lunii martie cu închiderea tuturor posibilităților de manifestare publică. O parte și-au regândit proiectele și le-au adaptat la mediul online. Soluția de comunicare către audiență a fost adaptată, dar s-a păstrat mesajul. Experiența a fost diferită. Altceva e să fii în sală și să simți respirația artistului, altceva e să fii la o distanță mediată de mai multe ecrane. Dar a fost remarcabilă capacitatea de adaptare a organizatorilor la noile condiții. Spre deosebire de aceștia, cei care au depus proiecte în cea de-a doua sesiune, în martie, s-au trezit la jumătatea perioadei că s-au schimbat datele problemei, dar au avut timp să-și  reconfigureze proiectele și să le adapteze noilor condiții. Și chiar asta am avut în vedere la nivelul priorităților, să existe o bună evaluare a riscurilor și soluții de rezervă pentru n posibilități. Proiectele câștigătoare au avut astfel din start previzionate mai multe soluții. Revenind la întrebare, având în minte toate acestea s-a configurat lista de la care au pornit membrii juriului și, evident, în funcție de specificul fiecărui premiu, s-au discutat variantele. În fiecare an, juriul este compus din reprezentanți ai câștigătorilor din anul anterior. Este o structură care permite un schimb de experiență și o mai bună cunoaștere a ideilor și a proiectelor care circulă.

Foto: Laura Dreptu

Există sesiunea de proiecte multianuale pentru proiecte de dans. Există totodată ariile interdisciplinare, unde dansul este element de limbaj

Ballet Magazine: Aveți proiecte din lumea dansului finanțate prin AFCN?

Irina Cios: Există o arie separată pentru dans și, în fiecare an, în cele două sesiuni avem un număr de proiecte finanțate. Bineînțeles, propunerile sunt mai multe decât proiectele finanțate, dar în afară de aria special definită există multe posibilități. Componenta de dans poate să revină sub diferite forme. Pot fi gândite proiecte cu caracter repetitiv, de tipul festivalurilor de dans, al festivalului de film de dans (care fost între cele premiate anul acesta). Există o dată pe an și sesiunea de proiecte multianuale care poate cuprinde proiecte de dans. În afară de asta, există ariile interdisciplinare în cadrul cărora, nu de puține ori, dansul e folosit ca element de limbaj: la educație prin cultură, la intervenție culturală, chiar și la ariile de patrimoniu, de promovare a patrimoniului material, unde un spectacol sau o intervenție performativă care implică dansul poate să atragă atenția asupra unui monument de arhitectură sau a unei colecții. Câteva proiecte s-au desfășurat în spații muzeale anul trecut, prin intervenția dansului oferind o nouă privire și un alt context de relaționare.

Ballet Magazine: Dansul are mai multe forme. Aș vrea să ne oprim puțin la cel clasic. Baletul este într-un moment de efervescență. Avem  câteva balerine de talie internațională, Alina Cojocaru de exemplu, dar și multe tinere talente care dansează acum pe mari scene internaționale, apar tot mai multe școli de dans în care baletul ocupă un loc de cinste și, ceea ce e de remarcat, România a devenit tot mai atractivă pentru dansatorii străini. Proiecte care promovează baletul românesc pot fi finanțate prin AFCN?

Irina Cios: Orice tip de proiect care implică dansul, indiferent de ce tip de dans este, poate să candideze la finanțare. Nu am proaspăt în minte dacă au existat recent asemenea propuneri, dar sigur ele își pot găsi locul foarte bine. A existat, de exemplu, o dezbatere legată de locul dansurilor tradiționale în aria de dans, pentru că ele se pot înscrie și la patrimoniul cultural imaterial, unde și-au găsit de multe ori locul. Este la alegerea organizatorului dacă se înscrie la o arie sau la alta. Nu există nicio limitare. Specialitatea mea sunt artele vizuale și știu că și în această arie există tot felul de împărțiri, care e arta mai contemporană, care e demersul mai reprezentativ și mai valid. Îmi imaginez că și în zona dansului  există multe puncte de vedere, partea de balet clasic, de balet contemporan, de dans contemporan ș.a.m.d. Nu îmi dau seama cât de mult conlucrează dar sunt toate arii care își pot găsi locul în cadrul finanțărilor pe care le oferim în fiecare an.

 

Un apect important și care s-a regăsit în multe proiecte, este interesul față de audiență, față de atragerea de noi tipuri de public

Ballet Magazine: Dacă ar fi să faceți un top 3 al celor mai de suflet finanțări făcute în mandatul dumneavoastră, cum ar arăta? Aveți 3 proiecte emblematice într-un fel pentru această perioadă?

Irina Cios: Sunt foarte multe. De fiecare dată experiența participării la jurizarea premiilor e o revelație, o mare bucurie, pentru că stai și te uiți peste ele și îți dai seama că cele mai multe sunt extraordinare. S-a creat o percepție un pic ciudată pentru că cei care nu obțin finanțare sunt foarte vocali și foarte vizibili și deturnează interesul de la proiectele finanțate. E real că multe proiecte foarte bune nu ajung să obțină finanțare din cauza fondurilor limitate, dar proiectele finanțate sunt foarte bune. Nu e niciun compromis. În momentul în care membrii juriului fac nominalizările e greu de ales. De fiecare dată sunt împărțiți, discută, argumentează. Nu pot să spun că e unul care îmi place mai mult decât altul. E remarcabil faptul că există tot mai multe colaborări între asociații, fundații și instituții publice, adică a început să se înțeleagă importanța conținutului cultural pe care îl aduc inițiatorii independenți și că e un plus de prestigiu care se constituie prin aceste colaborări. Sunt multe instituții publice care au început să gândească în termen de proiect și vor să facă mai mult decât să stea comod pe bugetul minimal pe care îl au și să facă doar câteva proiecte, ceea ce e lăudabil și ar trebui încurajat și promovat. De exemplu, în sfera de dans, Centrul Național al Dansului candidează cu proiecte la aria de dans. Multe din proiectele pe care ei le realizează sunt în colaborare cu coregrafi independenți, cu dansatori, sunt proiecte de educație de dans. E o mare diversitate de propuneri.

Aș vrea să menționez un apect care mie mi se pare important și care s-a regăsit în multe proiecte, și anume interesul față de audiență, față de atragerea de noi tipuri de public, deschiderea către dialog și participare. În zonele urbane, în mare parte, contextul e diferit, deși există extreme, avem totuși un alt tip de acces la informație, o altă formare culturală în școală și în familie. În zonele rurale nici măcar cultura tradițională nu se mai perpetuează, nu mai e de interes. Cred că e foarte important accesul la formele de manifestare culturală actuale care pun în discuție relația dintre inovație și tradiție și care, în mod îmbucurător, găsesc o foarte bună receptare, atât în context urban cât și în zonele rurale. Avem de multe ori idei preconcepute că proiectele noastre se adresează sau pot fi înțelese numai de specialiști. Am avut ocazia să constat în repetate rânduri că e departe de adevăr lucrul ăsta. Un public nepregătit, dar interesat, dornic de a trăi experiența respectivă este mult mai empatic și mai deschis să cunoască, să înțeleagă, să analizeze, decât un public semidoct din zona urbană care are pretenții că știe tot și care e cumva blocat pe un anumit tip de receptare. Nu pot să vă spun trei proiecte care mi-au bucurat sufletul dar pot să vă spun că mă bucur foarte tare de această deschidere și de acest interes al cât mai multor organizații în a se apropia de un public care în mod traditional nu are acces la astfel de manifestări.


Share the NEWS & spread the JOY!

Related Posts

Leave a Comment

Această pagină, în contextul prestării de servicii, foloseşte cookie-uri. Continuând să vizitezi site-ul, ești de acord cu folosirea lor. Pentru mai multe informaţii, inclusiv informaţii despre eliminarea acestora, apasa pe Politica de confidentialitate. Sunt de Acord Politica de confidentialitate