Citate Personalități – Anii de aur ai baletului românesc.

by Sena Vladoiu
Spread the love

Citate din anii de aur ai baletului românesc, episodul I.

Perspectiva și experiența marilor artiști este o sursă valoroasă de inspirație și motivație.

 Avem multe de învățat din provocările lor, precum și din succesul lor. Așadar, vă invităm într-o o călătorie în dans, timp și spațiu, prin câteva citate atent selecționate din cartea cu interviuri- “Paravan cu Iriși” a lui Lucian Cursaru.

Citate ale unor mari artiști, balerini, coregrafi din istoria și anii de aur ai baletului românesc. Valori și personalități extraordinare, care prin arta lor au adus identitate baletului românesc și fără de care astăzi, nu am fi avut tradiție în acest domeniu artistic. 

 

 

Elena Penescu Liciu (1910-1996) Prim balerina Opera Haga, Opera Națională București

Am fost o ființă emotivă, deci aveam un trac de toată frumusețea. Cu o oră înainte de intrarea în scenă nu mai vorbeam cu nimeni, eram preocupată total de rol, de responsabilitatea mea ca artist. Mă învîrteam în jurul scenei și mă antrenam de zor devorată de gînduri.

 

 

 

Bela Balogh (1913 -1986) Solist, pedagog de studii și asistent coregraf Opera Națională București, maestru și coregraf Opera Națională Română Iași, profesor Liceul de Coregrafie București și Cluj-Napoca.

Romanowski a fost angajat la Opera Română ca maestru de coregrafie și prim dansator, în anul 1925. Impunea cu autoritatea lui, cu temperamentul vulcanic, cu personalitatea artistică. Știa foarte multe lucruri, dansase în trupe de balet de înaltă clasă, cu Nijinski și Ana Pavlova, cu Karsavina și Șeșinskaia.

Ca să întărească colectivul a adus dansatori polonezi, mulți buni profesioniști. Încheia cu ei angajamente anuale, care se reînoiau prin voința ambelor părți.

Prin 1932, a venit o dispoziție să nu mai avem angajați străini. Atunci am primit roluri principale eu, Carol Apostolescu, Nicu Iacobescu.

 

Citește și: Studiouri de balet din București, inter-și postbelice 

 

Mitiță Dumitrescu (1909 -1992) Prim balerin Opera Națională București, coregraf, soțul Floriei Capsali

Contractul cu Teatrul Alhambra a fost purtătorul meu de destin.În 1934, am fost angajat la Opera Română din București, care în acel deceniu absorbea talente printr-o generoasă politică de cultură și printr-un admirabil patriotism.

Floria Capsali a fost o dansatoare plină de har, talentată, harnică, fermecătoare, a interpretat cu savantă subtilitate tot ce i-a oferit contactul ei cu Occidentul pentru a zămisli o cultură coregrafică autohtonă universal valabilă.

 

 

 

Petre Corpade – Opera Națională Cluj, Director și profesor al Liceului de Coregrafie, București

Îmi amintesc ce aniversare strălucită am organizat în 1974, cînd liceul de coregrafie din București împlinea un sfert de veac de activitate. Ce spectacol frumos pe scena Operei în care am reunit atîtea generații, de la Ileana Iliescu și Alexa Mezincescu, Gheorghe Iancu, Ștefan Bănică, Aurora Rotaru, Francisc Valkai.

Elevii liceului au alcătuit ansamblul cu care s-a dansat Giselle pe scena bucureșteană mai multe spectacole, doar soliștii fiind dansatorii Operei Române.

 

 

Sanda Orleanu   Prim balerina Opera Naționala București

În 1954 Opera avea un compartiment de 170 de persoane. Aceasta i-a permis să pună în scenă spectacole grandioase, distribuțiile erau armonioase, echilibrate, pregătirile se făceau minuțios, puteai să cizelezi rolul, să respecți publicul și pe tine. Și apoi nu uitați că la noi sînt multe accidente, necazuri care pornesc devla o luxație și merg pînă la ruperi, smulgeri de fibre, fracturi, operații de menisc, de rotulă. Uneori dansezi cu feșe și glesniere ca să salvezi un spectcaol. Iar publicul trebuie să creadă că lucrurile foarte grele din punct de vedere tehnic sînt ușoare, diafane. Este cea mai complexă artă baletul.

 

 

Larissa Șorban (1926-2002) Prim balerină a Operei Naționale Romane Cluj-Napoca

Lipsa de încălzire m-a dus la întinderi musculare, astfel că la primul releve am făcut rupturi. Uneori făceam accidente și pe bază nervoasă. Slăbirile bruște contribuie ca mușchii să nu fie bine alimentați și de aici accidente.

Tinerii care se angajează să facă roluri solistice trebuie să muncească în plus, să facă aceste roluri pînă nu le-a scăzut elanul și puterea fizică, fiindcă dansul e legat de putere. Să facă și ansamblu ca o obligație, ca o permanentă nevoie de a te antrena. Să nu considere asta o jignire. Eu am făcut ansamblu și la 49 de ani, cînd era nevoie.

 

 

Trixy Checais  (1914-1990), balerin și coregraf

În perioada inflației din anii 1946-1947 aveam la Operă un salariu de 3 milioane lei lunar, în timp ce la bar, fiindcă am dansat, de nevoie, și la bar, cîștigam 8 milioane pe seară! În lume există balerini bogați, simboluri ale unei biruințe artistice Balanchine, Barîșnikov, Nureev, Margot Fonteyn. Pe cea din urmă am cunscut-o cînd a dansat la București, în spectacolul dat de Covent Garden. A venit cu avionul personal și și-a adus și mașina.

Păstrînd un apreciabil simț al proporțiilor trebuie să se știe despre noi că avem o perioadă de strălucire ingrat de scurtă. Muncim mai mult decît sportivii dar n-avem, decît rareori, popularitatea lor, de recompense nici nu mai vorbesc. Balerinii noștri fac totul din pasiune, strădania de a fi tot mai mari, de a face cît mai multe roluri este bogăția lor de-o viață. După care urmează amintirile și uitarea.

 

 

 


Spread the love

Related Posts

Leave a Comment

Această pagină, în contextul prestării de servicii, foloseşte cookie-uri. Continuând să vizitezi site-ul, ești de acord cu folosirea lor. Pentru mai multe informaţii, inclusiv informaţii despre eliminarea acestora, apasa pe Politica de confidentialitate. Sunt de Acord Politica de confidentialitate