Topul celor mai bogaţi balerini. De la „protejate” la artişti polivalenţi

by Vivia Sandulescu
Share the NEWS & spread the JOY!

La ȋnceputurile baletelor teatrale, ȋn secolul XVII era perfect acceptabil ca interpreţii aristocraţi, ȋn frunte cu regele, să se producă pe scenă, atâta vreme cât nu erau plătiţi pentru asta. A-şi câştiga viaţa dansând pentru public a constituit mai ȋntâi un stigmat social, ȋnfruntat cu curaj de primii dansatori profesionişti, apăruţi la sfârşitul veacului ȋn Franţa.

Treptat, lucrurile s-au mai nuanţat. Ȋn primele decenii ale secolului XVIII, o dansatoare profesionistă primea un salariu cu o treime mai mic decât acela al unui dansator, iar figurantele de la Opera din Paris nu primeau salariu deloc, considerându-se că îşi puteau găsi cu uşurinţă „protectori” generoşi, ceea ce le consfinţea statutul ambiguu, de femei de divertisment.

Citește și Personaje de poveste din baletele clasice. Pasărea albastră și Prințesa Florina

Vedetele vremii, formate la Şcoala de dans a Operei, unde beneficiau de învăţământ gratuit, proveneau din rândurile „stării a treia”, fiind în majoritate fete, care aveau tangenţe cu palatul în măsura în care o cameristă trăieşte în acelaşi ambient cu o prinţesă.

Balerinele din ansamblu nu erau remunerate

Să mai adăugăm că, prin decret al Majestății sale, orice tȃnără fată, soție nefericită, văduvă ori adolescentă care voia să scape de tirania parentală sau era angajată ca servitoare, putea opta pentru a studia muzica sau baletul ȋn mod profesionist. Nu mai conta dacă absolva cursurile sau urca vreodată pe scenă, era liberă pentru totdeauna. Însă, odată angajată ca balerină ȋn ansamblu, nu era remunerată deloc. „Protectorii” acestor domnișoare sau doamne, care așteptau la ușa școlii de balet sau la intrarea din spate a Operei, făceau viața din culise mult mai interesantă decȃt ceea ce vedea publicul pe scenă…

Citește și Personaje de poveste din baletele clasice. Motanul ȋncălțat și Pisica albă

Prin contrast cu fetele din ansamblu, les étoiles câştigau fabulos, am putea spune, reuşind să trăiască pe picior mare şi să penetreze cercurile aristocraţiei prin căsătorie, ca ȋn Hollywood-ul zilelor noastre.

Ȋn secolul XIX, când baletul romantic a adus balerina ȋn prim-plan, situaţia financiară a sexelor s-a inversat, căci partenerul rămânea un accesoriu, putând fi chiar ȋnlocuit cu o balerină ȋn travesti (ca ȋn cazul surorilor Fanny şi Theresa Elssler), ȋn timp ce publicul era fascinat de eterica ridicare ȋn poante a eroinei, adesea subiect de idolatrie.

Situaţia s-a perpetuat pe plan internaţional vreme ȋndelungată, abia Rodulf Nureyev reuşind să impună o remuneraţie egală pentru prim-solişti, ȋn a doua jumătate a secolului XX.

Topul celor mai bogați balerini din ultimele decenii

Ȋn zilele noastre se afirmă adesea că, dacă vrei să câştigi bine, nu baletul e meseria pe care trebuie să ţi-o alegi, fiindcă efortul şi privaţiunile nu sunt compensate pecuniar. Ba chiar ȋn unele ţări, unde cultura se bucură de un sprijin guvernamental limitat, practicanţii artei Terpsichorei sunt nevoiţi să aibă o altă meserie de bază, care să le asigure subzistenţa. (Aceasta explică şi, parţial, „invazia” balerinilor japonezi ȋn companiile din Europa şi America.)

Dar cum dintotdeauna a existat un nivel de excelenţă căruia nu i se aplică afirmaţiile cu un grad mare de generalitate, au fost şi balerini care s-au situat cu mult peste media ȋncasărilor, uneori veniturile lor nedatorându-se direct prestaţiilor coregrafice ci unor factori de marketing sau a exploatării propriului nume ca pe un brand.

Vă prezentăm mai jos un top al celor mai bogaţi balerini din ultimele decenii. Deşi realizat cu câţiva ani ȋn urmă, e de presupus că situaţia nu s-a schimbat esenţial.

5. Nina Ananiaşvili (n. 1963) 30.000 $/spectacol

Nina Ananiaşvili

Pe locul al cincilea în topul celor mai bogați balerini este Nina Ananiașvili. Trăind ȋntr-o ţară din fosta URSS, este greu de obţinut o estimare corectă a averii ei, aşa cum ar oferi revista Forbes, de exemplu.

Balerina georgiană şi-a ȋnceput formarea ca patinatoare, completându-şi antrenamentul cu lecţii de balet, dar a renunţat cu totul la patinaj ȋn favoarea celui din urmă. A studiat la Institutul Coregrafic de Stat din Tbilisi, apoi la Moscova. Nina Ananiaşvili  a fost angajată la Teatrul Bolşoi ȋn 1981, devenind ȋn curând prim-solistă. Odată cu turneele externe a venit şi consacrarea ei ca superstar internaţional.

Câştigătoare a mai multor medalii ȋn concursuri de prestigiu (Varna; Moscova; Jackson, Mississippi), a fost prim-solistă a American Ballet Theatre, apoi a Houston Ballet. Ȋn timpul ilustrei sale cariere ajunsese să primească 30.000 $/spectacol ȋn turneu. Din 2004 este director artistic al Baletului de Stat din Tbilisi.

 

4.Sylvie Guillem (n.1965) – peste 850.000 $/an

Sylvie Guillem

Al patrulea loc în topul celor mai bogați balerini i se cuvine lui Sylvie Guillem. A fost balerina cea mai bine plătită ȋn secolul XX, chiar şi la aproape 50 de ani. A ȋnceput ca gimnastă, sub supravegherea mamei ei, continuând la Școala de Balet a Operei din Paris. Câştigătoare a Medaliei de aur la Varna, a devenit la 19 ani cea mai tânără danseuse étoile a Operei din Paris. După câţiva ani a preferat o carieră de free lancer şi principal guest artist cu Royal Ballet din Londra, iar dorinţa ei de a fi independentă i-a atras porecla de „Mademoiselle Non”.

Este deţinătoare a numeroase premii internaţionale (Nijinsky, Benois de la danse, Pavlova, Cercle Carpeaux, Grand Prix national de la danse ş.a.). Ȋncepând din 2006 s-a orientat tot mai mult către dansul contemporan, colaborând cu Akram Khan, Russell Maliphant, Mats Ek şi John Forsythe.

Cariera sa nu a căpătat o turnură mai lentă odată cu vârsta, continuând să facă săli pline ȋnainte de retragere, la fel ca ȋn anii ’80. Guillem părea să sfideze legile gravitaţiei şi ale fizicii, impunând o ştachetă ridicată mult mai sus ȋn privinţa dotării fizice şi a uşurinţei execuţiei tehnice. S-a retras după un turneu ȋn Japonia, la finalul anului 2015.

 

3. Benjamin Millepied (n.1977) – 900.000 $

O surpriză ȋn acest top al celor mai bogați balerini, francezul relativ necunoscut a devenit o celebritate ȋn urmă cu câţiva ani. Născut la Bordeaux, a ȋnceput să danseze la 8 ani sub ȋndrumarea mamei lui, fostă balerină. Școlit la Lyon şi School of American Ballet, a dansat la New York City Ballet, unde a devenit prim-solist şi de unde s-a retras ȋn 2011.

A creat coregrafii pentru American Ballet Theatre, School of American Ballet, New York City Ballet şi Opera din Paris, printre altele. Ȋn 2009 a creat coregrafia pentru thriller-ul psihologic Black Swan, unde a şi susţinut un rol secundar. Cu acea ocazie a ȋntâlnit-o pe Natalie Portman, actriţa din rolul principal, cu care s-a căsătorit ȋntr-o ceremonie iudaică. Cuplul are doi copii, un băiat şi o fată.

A fost directorul Baletului Operei din Paris pentru o scurtă perioadă (2014-2016), funcţie la care a renunţat, ȋntorcându-se cu familia la Los Angeles. Veniturile lui provin din lumea filmului, ȋn mai mare măsură decât cea a scenei.

 

2. Rudolf Nureyev (1938-1993) – 8.000.000 $

Rudolf Nureyev

Rudolf Nureyev a fost unul dintre cei mai mari balerini ai secolului XX şi unul dintre cei mai fotografiaţi bărbaţi. Și-a ȋnceput cariera la Teatrul Kirov, a ales să rămână la Paris ȋn 1961, a fost angajat al Royal Ballet din Londra, apoi director al Baletului Operei din Paris timp de câţiva ani. Ȋn calitate de coregraf, a produs versiuni de referinţă ale unor balete clasice pentru Operele din Paris şi Viena. A fost partenerul unor balerine celebre şi a alcătuit un cuplu de scenă de neuitat cu Margot Fonteyn. A reinventat rolul balerinului bărbat care, pentru o lungă perioadă, fusese redus la cel de porteur.

Către sfârşitul vieţii, bolnav de SIDA, se dedicase cu pasiune dirijoratului. A murit la mii de leghe distanţă de ȋnceputurile sale nevoiaşe. Dansând, jucând ȋn filme, regizând, montând spectacole, veniturile lui au urcat rapid, devenind un personaj foarte căutat nu doar pentru talentul său, ci şi pentru ȋnfăţişare.

 1. Mihail Barâşnikov (n.1948) – 45.000.000 $

Foto: news.ro

S-a născut la Riga, Letonia, a studiat la Academia Vaganova şi a debutat la Teatrul Kirov din Leningrad. A optat să rămână ȋn Canada ȋn 1974 şi nu s-a mai ȋntors niciodată ȋn Rusia.

Cariera sa a ȋnceput ca freelancer ȋn Canada, apoi s-a alăturat American Ballet Theatre iar ulterior New York City Ballet. A revenit la ABT, unde a fost director artistic timp de câţiva ani. A avut un impact extraordinar ca balerin şi a devenit un coregraf respectat. Interesat de dansul contemporan, a fondat şi condus compania White Oak Dance Project, iniţial pentru lucrări dedicate dansatorilor mai ȋn vârstă.

Apreciat ȋn egală măsură ca actor, a fost memorabil ȋn White Nights, a fost nominalizat la Golden Globe pentru rolul din The Turning Point, iar notorietatea i-a sporit ca urmare a participării la serialul Sex and the City. Este deţinător a numeroase premii internaţionale şi a fost ales membru al Academiei de Arte şi Stiinţe.

Tată a patru copii (cu actrita Jessica Lange şi soţia sa Lisa Rinehart), a obţinut cetăţenia americană şi a primit-o onorific pe cea letonă.

La veniturile sale artistice s-au adăugat cele din producerea unei game de parfumuri şi ape de toaletă, care au avut un mare succes de piaţă.


Share the NEWS & spread the JOY!

Related Posts

Leave a Comment

Această pagină, în contextul prestării de servicii, foloseşte cookie-uri. Continuând să vizitezi site-ul, ești de acord cu folosirea lor. Pentru mai multe informaţii, inclusiv informaţii despre eliminarea acestora, apasa pe Politica de confidentialitate. Sunt de Acord Politica de confidentialitate