Citate Personalități – Anii de aur ai baletului românesc II

by Sena Vladoiu
Share the NEWS & spread the JOY!

Citate Personalități din anii de aur ai baletului românesc, Episodul II.

Citește și: Citate Personalități – Anii de aur ai baletului românesc I

Perspectiva și experiența marilor artiști este o sursă valoroasă de inspirație și motivație.

 Avem multe de învățat din provocările lor, precum și din succesul lor. Așadar, vă invităm într-o o călătorie în dans, timp și spațiu, prin câteva citate atent selecționate din cartea cu interviuri- “Paravan cu Iriși” a lui Lucian Cursaru.

Citate ale unor mari artiști, balerini, coregrafi din istoria și anii de aur ai baletului românesc. Valori și personalități extraordinare, care prin arta lor au adus identitate baletului românesc și fără de care astăzi, nu am fi avut tradiție în acest domeniu artistic. 

 

Tilde Urseanu – Balerină, maestru, regizor coregraf

 

 

 

“Este adevărat că am avut o mare șansă cînd am fost trimisă, în 1951 la Moscova, pentru a urma cursurile de regie-măiestrie de balet la Institutul Lunacearski.

Nicăieri nu aș fi putut acumula atîta bogăție artistică.

Niciodată nu părăsești ușor scena! Atracția către compoziția coregrafică nu mi-a șters dragostea pentru dans: îmi amintesc că la Moscova, în primul an, oriunde aș fi fost – în bibliotecă, în sala de balet, la cursuri, în cămin – la ora 19 gîndul mi se îndrepta către cabina Operei unde ani de-a rîndul mă pregăteam să intru în scenă.

Am dansat în tot repertoriul Operei. Nu alegeam nici un rol și nici locul în distribuție, ca să fiu bine înțeleasă nu făceam mofturi, eram oricînd gata să înlocuiesc o colegă pentru a salva momentul ( o colegă din primul sau ultimul rînd), într-un rol mare sau insignifiant. Aveam marea calitate de a-mi însuși foarte repede un rol nou în timp record.” 

 

Gheorghe Cotovelea (1933-2005) – Prim-balerin, asiastent coregraf, pedagog de studii Opera Națională București, Liceul de Coregrafie București

“În balet este nevoie de ordine, de disciplină, și aici avem o diviziune socială a muncii, fiindcă facem în primul rînd o muncă fizică după care urmează obligatoriu recuperarea. Nu este exclus ca la unii dansatori să apară o atrofiere a capacității de emoționare, o osificare a sensibilității. Depinde de maestru, de regizor să introducă o complexitate crescîndă sau să curme slabul randament artistic.  

A lucra cu un partener cunoscut înseamnă o stare de organizare, un principiu sănătos în artă. Noi dansatorii sîntem o echipă, un mecanism care trebuie să funcționeze perfect. Nu uitați că rolul unui prim solist de-a lungul a trei-patru acte cuprinde sute de mișcări, de procedee, subtile sau de mare dificultate tehnică, înscrise în fluviul muzical în nenumărate combinații.”

Pușa Niculescu –  Prim-balerină Opera Națională București, Opera din Tel-Aviv, Israel.

“Baletul este o meserie de tinerețe, de foarte mare tinerețe. El cere acea vîrstă cînd ești strălucitor ca un astru, îndrăzneț, clocotitor. Cînd nu simți nici o limită în calea afirmării tale, cînd dorești să guști din toate bucuriile și vanitățile.  

Lacul este un balet care te consacră, îți dă totală certitudine în posibilitățile tale. Este baletul în care trebuie să știi cum să-ți dozezi forțele. Actul al treilea îți cere bravură, are variații, fouette-uri, code. Cred că mie mi-a “mers” cel mai bine actul al treilea, pentru că este spectaculos, pe tehnică, deci pe linia mea. L-aș fi făcut de trei ori într-un spectacol. De altfel a existat și propunerea ca Irinel să facă actele I, II și IV, iar eu actul al III-lea, cum procedează uneori și coregrafii sovietici. Această trecere prin cele două roluri este benefică pentru artist, îți dă o bucurie de esență. Termini spectacolul epuizat dar plin de o fericire care se insinuează în ființa ta.” 

 

Citate personalități ale baletului românesc.

 

Ștefan Gheorghe  – balerin Ansamblul folcloric Rapsodia Română CGM – UGSR, profesor Liceul de Coregrafie București, maestru de balet și  coregraf Opera Națională Română Timișoara

“În anul 1951 am trăit marea bucurie de a fi trimis să studiez la Institutul Lunacearski timp de cinci ani, avînd ca profesori mari balerini și pedagogi sovietici Tarasov, Zaharov, Lavroski, Tamara Stepanova Tcacenko, Lapauri.

Revenind în țară, ca absolvent, ministerul a vrut să mă repartizeze la Opera din Iași, dar Ansamblul C.G.M. n-a fost de acord. Am rămas printre vechii mei colegi, pregătind serii noi de dansatori, zeci de spectacole.

Am colaborat însă cu Opera Maghiară din Cluj-Napoca unde am montat baletele Prințul cioplit în lemn de Bela Bartok și Întâlnire în beznă. La Opera Română din Timișoara am montat în 1959 Tricornul, La piață, Concert în Fa de Gershwin, am colaborat la T.V., am pregătit formații de amatori, spectacole de masă.

Din 1963 am fost șeful compartimentului de balet al Ansamblului U.G.S.R. Poate că ar trebui să mai adaug că din anul 1960 am devenit și profesor la Liceul de coregrafie din București predînd la băieți dans clasic, ore de duet, fiind și șef de catedră. Printre absolvenți se numără Paraschiv Pieleanu, Adrian Gheorghiu, Ștefan Bănică, Cornel Patrichi, Maria Cumbari, Mihai Spiridonescu, Eugenia Cotovelea, Doina Andronache, Daniela Constantinoiu.”

 

 

 

Alexa Mezincescu (1936 – 2019) – Prim-balerină, maestru de balet, coregraf

Recomandări pentru noile generații

“Tenacitate, dragoste, muncă, ambiție, să țină cu încăpățînare la repertoriul pe care noi l-am făcut cu sacrificiu, cu tone de sudoare, cheltuindu-ne sănătatea.

O altă recomandare este ca aceia care simt în ei forța de creație, să se apuce de timpuriu să studieze, să valorifice talentul, deși profesia noastră este epuizantă, dură, cerînd o trudă intensă. Ei trebuie să fie în pas cu tot ce creează societatea în artă, în muzică,în plastică, ca niște artiști conștienți de fuziunea artelor. Să fie capabili de a înregistra căutările contemporanilor lor.

Căci și după ei va veni o altă generație, dornică să preia tot ce au acumulat ei, adăugînd alte aspirații. Fiindcă noi avem o profesiune care se preia din tată-n fiu, tocmai ca să fie menținută și înnobilată. Și le mai spun că dacă va fi nevoie, să lupte pentru afirmarea acestei arte. Să lupte, căci așa cum spunea Gorki, “există două alternative esențiale pentru intelectualul modern: “a putrezi sau a arde.”


Share the NEWS & spread the JOY!

Related Posts

Leave a Comment

Această pagină, în contextul prestării de servicii, foloseşte cookie-uri. Continuând să vizitezi site-ul, ești de acord cu folosirea lor. Pentru mai multe informaţii, inclusiv informaţii despre eliminarea acestora, apasa pe Politica de confidentialitate. Sunt de Acord Politica de confidentialitate