Baletul românesc, un strigăt mut din izolare: “Legislaţia care ne priveşte trebuie revizuită”

by Vivia Sandulescu
Balet, covid

Trecem cu toţii ȋn ultima vreme prin experienţe frustrante, care ne afectează ȋn mai mare sau mai mică măsură. Situaţiile sunt destul de diferenţiate, atât de diferenţiate ȋncât sunt greu de emis judecăţi şi decizii cu valoare de generalitate. Baletul românesc ȋnsă a suferit, se pare, mai mult decât alte domenii artistice.

De aceea, nu ştim dacă să zâmbim indulgent sau să dăm frâu liber revoltei atunci când ȋl auzim pe domnul ministru al culturii Bogdan Gheorghiu vorbind despre adaptarea repertoriului din teatre la distanţarea socială. Afirmaţia domniei sale ne duce cu gândul la cea a Suzanei Gâdea cea-de-tristă-amintire, care spunea cu seninătate că o lucrare simfonică amplă poate fi interpretată şi de o orchestră de coarde, cu condiţia ca instrumentiştii să cânte mai tare.

Citește și Ministerul Culturii – Apel la dialog, cu ocazia Zilei Internaţionale a Dansului 2020 

Am solicitat deci câteva rânduri despre situaţia reală din câteva companii de balet importante din ţară, ȋn ideea că uneori cifrele sunt mai grăitoare decât vorbele şi că poate, astfel, vom atrage mai multă atenţie asupra unui sector pe care administraţia culturală pare să-l trateze cu nonşalanţă, ȋn cel mai bun caz cu ȋndemnuri şi promisiuni.

Se desprind din expunerile de mai jos nu doar problemele conjuncturale, ci şi unele devenite demult stringente, generate de legislaţia culturală, gândită strâmb cu ani ȋn urmă dar prezentată ca pe o mare realizare atunci şi care ȋşi arată acum din plin deficienţele. Dansatorii nu se plâng făţiş, sunt obişnuiţi „să se descurce”, ȋn dulcele stil românesc, dar supravieţuirea erodează inexorabil linia minimei rezistenţe şi a calităţii actului artistic. Și nu aceasta ne dorim ȋn secolul XXI, nu-i aşa?!

 

Gigel Ungureanu, directorul compartimentului Balet, Opera Naţională Bucureşti: “Din 70 de balerini angajați, sunt activi efectiv doar vreo 40”

Gigel Ungureanu

„Compania de balet a ONB funcționa, înainte de această pandemie, cu 70 de angajați și 40 de colaboratori (cu contracte pe drepturi de autor). Dintre cei 70 de balerini angajați, aproximativ 30 sunt maeştri de balet, balerini pensionabili (care ȋntrunesc condiţiile legale pentru a ieşi la pensie ȋn grupa specială), câțiva sunt în pragul pensionării, câteva balerine sunt ȋn concediu de maternitate. Și uite-aşa, ajungem ȋn situaţia de a avea doar 40 de balerini activi, număr insuficient pentru a susţine toată activitatea artistică, ȋnsumând spectacole de balet şi divertismente din opere.

Majoriatea spectacolelor de balet din repertoriul ONB sunt structurate pe un grup de 70 de dansatori, de unde și necesitatea de suplimentare cu balerini colaboratori, care ȋnlocuiesc atribuţiile persoanelor menționate mai sus.

YouTube video

 

Având ȋn vedere situația de criză în care ne aflăm, am fost obligaţi să renunțăm total la colaboratori, care au intrat în șomaj tehnic pe perioada stării de urgență, dar care nu vor mai putea fi susținuți financiar ulterior pentru că nu vom mai avea spectacole, ei fiind plătiți din încasări. Dacă s-ar relua stagiunea, baletul ar fi în incapacitatea de a susține spectacole din lipsă de personal. Este o situație de coșmar pentru o companie care, de ani de zile, selectează dansatori, îi învață repertoriul, investește în evoluția lor iar peste noapte toate aceste lucruri dispar.

Am ȋnaintat un demers argumentat Ministerului Culturii, ȋn sensul reglementării unor aspecte din legea pensiilor pentru balerini, în aşa fel încât să putem angaja tinerii colaboratori în locul celor pensionabili. Schimbul de generații este vital ȋn lumea dansului şi absolut indispensabil pentru asigurarea calităţii spectacolelor.

Pe noi, această situaţie ne-a prins ȋn mijlocul procesului de creaţie a premierei spectacolului „Coppelia”, ȋn coregrafia Corinei Dumitrescu. La începutul lunii martie, 70% din coregrafie era gata și ȋncepusem deja achizițiile de materiale pentru costume și decor. Premiera ar fi trebuit să aibă loc pe 10 aprilie. S-au anulat ȋnsă toate spectacolele iar majoritatea colaboratorilor străini au plecat către țările lor, pentru a fi mai ȋn siguranță alături de familie.

Am spus majoritatea pentru că unii dintre ei au rămas în țară din diferite motive, fie că spațiul aerian din țara lor era deja închis, ori că unii membri ai familiilor lor erau deja infectaţi cu acest virus și nu au vrut să rişte să se contamineze etc. Cei care au rămas sunt ȋn jur de 10, mă întreabă zilnic când reluăm antrenamentul și nu știu ce să le răspund.

“Structura actuală a companiei trebuie regândită “

YouTube video

 

Suntem în așteptare de veşti din partea autorităților pentru a ne relua activitatea, mai ales că dansatorii sunt „panicați” din punct de vedere profesional. Pentru balerini este foarte dificilă menţinerea ȋntr-o formă fizică adecvată fără condiţii specifice (sală de balet de dimensiuni apropiate scenei, cu o ȋnălţime care să permită săriturile şi prizele, covor de balet etc). Sperăm totuşi că vom avea ajutor din partea Ministerului Culturii pentru susținerea financiară a colaboratorilor, până la reluarea completă a activității.

Ȋn aceasta perioadă oferim publicului în fiecare joi un spectacol de balet online pe pagina de Facebook a instituției. Știu că nu se va compara niciodată cu intensitatea emoțională pe care ţi-o oferă spectacolul live, dar este un mic omagiu adus publicului nostru ȋn vreme de carantină. Din păcate, nici aici nu avem multe opțiuni din punct de vedere al calității imaginii video, pentru că nu ne-am așteptat niciodată să trecem prin așa ceva iar ȋnregistrările noastre sunt „de serviciu”.

Pandemia actuală a demontat structura pe care am descris-o, iar dacă rămânem ȋn formula curentă, fără colaboratori, nu ne vom putea relua activitatea ȋn condiţii normale mai târziu.”

 

Horaţiu Cherecheş, prim-solist şi coregraf, Teatrul Naţional de Operă şi Balet „Oleg Danovski”, Constanţa: “Aşteptarea asta este precum „picătura chinezească”

horatiu-chereches-

„Cine ar fi crezut că vom ajunge să traversăm o astfel de perioadă de incertitudine, de întrebări fără răspunsuri, ambiguă şi evazivă?! Şi toate acestea la un nivel mondial. Arta în general este zdruncinată.

Citește și Despre balet în vremea COVID 19, cu Adrian și Irina Ganea Mihaiu – Prim soliști TNOB “Oleg Danovski”

În ceea ce priveşte domeniul coregrafic, artiştii balerini/dansatori/coregrafi traversează o perioadă de aşteptare a răspunsurilor la întrebările care îi macină, iar aşteptarea asta este precum „picătura chinezească”. Ne macină încet şi sigur. Ce se întâmplă mai departe? Când reluăm activitatea toţi împreună? Cum se vor desfăşura antrenamentele (studiile)? Cum se vor desfăşura repetiţiile de ansamblu, individual, cu fiecare în parte?

Oare vor mai primi salariile colaboratorii, ştiind că marea majoritate a instituţiilor de cultură se bazează pe colaboratori, ale căror venituri depind de ȋncasări? Cine îşi ia răspunderea că, adunând un colectiv întreg de dansatori, nu există riscul ca unul dintre aceştia, purtător de virus Covid-19, să-i contamineze şi pe ceilalţi? Când vom începe să prezentăm spectacole live? Unde se vor desfăşura ele? Dacă le vom prezenta în sala de spectacol, câţi spectatori vor participa şi cum vor fi distribuiţi pe locuri? Cum să organizezi turnee în ţară sau ȋn străinătate şi cine şi le asumă? Ce înseamnă „relaxarea măsurilor” în ceea ce priveşte domeniul artistic?

“După 15 mai, avem nevoie de răspunsuri clare”

După data de 15 mai 2020 avem nevoie de răspunsuri clare la toate aceste întrebări. Am tot văzut spectacole şi clipuri prin intermediul internetului sau al reţelelor de socializare, dar nimic nu se compară cu spectacolul live. Ecranul transmite doar partea tehnică, lipseşte emoţia. Spectatorul nu este încărcat emoţional, pas cu pas. Motiv pentru care finalul poate fi „drăguţ”, dar lipseşte acel Wow! resimţit de spectator la finele unei reprezentaţii live.

YouTube video

 

Baletul are unele specificităţi:

  • ȋntr-un pas de deux nu există distanţare socială; dansul ȋn general este diferit de toate celelalte arte vocaţionale – actorie, muzică, pictură –, prin aceea că nu se poate păstra o distanţare fizică;
  • a fi balerin/dansator nu este o meserie, ci un stil de viaţă;
  • antrenamentul în sufragerie este precum o uzină la foc mocnit şi nu la foc maxim;
  • nivelul tehnic/artistic profesional nu se poate realiza în balet la modul autodidact.

Această perioadă de incertitudine poate să distrugă o companie de balet construită cu multe sacrificii. De exemplu, Compania de balet a TNOB Constanţa are, pe lângă balerinii români angajaţi, încă 26 de balerini colaboratori, marea majoritate străini (Australia, Japonia, Italia, Franţa, Portugalia, Spania, Anglia), fără de care este imposibil să se susţină repertoriul actual.

YouTube video

 

Întrebările de mai sus nu sunt doar ale lor, sunt şi ale celor care încearcă să îi coordoneze la nivel tehnic/artistic şi administrativ. Şi căutăm răspunsuri. Şi aşteptăm. Şi această măcinare ne toacă psihic. Ne temem că vom pierde balerini. Oare cei care au plecat acasă, în ţările lor – şi nu puţini la număr – se vor întoarce? Este foarte greu să construieşti şi uite ce uşor şi repede se poate dărâma totul! Sper să nu ajungem dintr-un teatru de repertoriu într-unul de proiecte, experimental. Ar fi păcat. Mă cutremură gândul că toate acele sute, mii de ore de repetiţii petrecute în vederea prezentării în faţa publicului a unor spectacole profesioniste, la un nivel tehnic şi artistic cât mai ridicat, ar putea să dispară. Ȋn acest moment nu cred că este posibil ca noi să dăm răspunsuri, pentru că ar însemna să dezinformăm prin păreri personale.”

 

Amalia Mândruţiu, maestru de balet, Opera Naţională Română Iaşi: “Compartimentele de balet din toate Operele din ţară au fost cel mai afectate”

„Din data de 15 martie, la ONR Iaşi s-a sistat orice fel de activitate artistică. Perioada 15-30 martie a fost una de aşteptare şi incertitudine pentru toată lumea, inclusiv pentru noi artiştii. De la 1 aprilie, ONR Iaşi şi ONR Cluj au luat decizia de a intra ȋn concediul de odihnă legal aferent anului 2020. Odată cu prelungirea stării de urgenţă, pe lângă concediul legal au fost luate ȋn calcul şi zilele de recuperare din timpul stagiunii.

Compartimentele de balet din toate Operele din ţară au fost cel mai afectate din punct de vedere al antrenamentului zilnic. Raportându-ne la Operele din Europa, care au bugete infinit mai mari decât cele din România, nu putem avea aşteptări prea mari – de exemplu, să primim fiecare covor de balet şi bară pentru studiul acasă.

Balerinii colaboratori (la ONR Iaşi sunt 21 străini şi 4 români) au aplicat online pentru şomajul tehnic oferit de statul român ȋntrucât, neavând spectacole ȋn perioada imediat următoare, nu vor exista ȋncasări din care să fie remuneraţi.

“Colaboratorii sunt esenţiali ȋn desfăşurarea actului artistic”

Fără aceşti colaboratori, grav afectată va fi şi activitatea angajaţilor, ȋntrucât nu se poate da niciun fel de spectacol de balet sau de operă ȋn lipsa lor (ȋn divertismentele din opere sunt implicaţi cu precădere balerinii colaboratori). Cu cei 27 de balerini angajaţi ai ONR Iaşi nu se pot da spectacole de repertoriu, care să fie şi calitative.

Despre revenirea la program ȋncă nu ştim cum va fi. O posibilitate pe care o luăm ȋn considerare ar fi să facem studii pe scenă (obligatoriu două grupe, posibil trei), fiindcă acolo avem spaţiu mai mare decât ȋn sala de balet şi am putea păstra o distanţă mai mare ȋntre balerini. Despre revenirea la spectacole este prematur să ne facem planuri.

Se pare că Opera Braşov a fost cea mai lovită pentru că aparţine de Primărie şi au intrat direct ȋn şomaj tehnic din 15 martie. La fel de greu le este şi celor de la Galaţi şi celorlalte teatre care ţin de Primării.”

Cătălin Caracaş, coordonator al compartimentului de balet, Opera Comică pentru Copii Bucureşti: “Spectacolele noastre pot fi urmărite pe o aplicaţie cu abonament, care costă 1 leu/zi”

„Opera Comică pentru Copii şi-a ȋntrerupt activitatea din 12 martie. Din cei 12 colaboratori străini, 8 au părăsit imediat ţara. Pentru lunile februarie şi martie au fost plătite integral salariile angajaţilor şi colaboratorilor.

Ȋn aprilie, 16 colaboratori români şi 4 străini au intrat ȋn şomaj tehnic. Colaboratorii pensionari (maeştri de balet şi asistenţi), fiind pensionari nu au mai fi putut fi plătiţi şi nu au dreptul la şomaj tehnic.

Catalin-CaracasToate spectacolele din cele trei săli au fost urcate online din primul moment.

Există o aplicaţie care poate fi urmărită zilnic de către toţi copiii, atât ȋn ţară cât şi ȋn diaspora, al cărei cost este de 1 leu/zi, pe bază de abonament lunar, www.operacomica.ro/aplicatia-opera-copiilor/

Nu se ştie când şi ȋn ce condiţii se poate relua activitatea, deoarece trebuie păstrată distanţa socială, dar baletul nu se poate face păstrând o distanţă!

Am vrea să reluăm măcar studiile, câte 6 persoane odată, cu o oră ȋntre serii, dar se pune problema ajungerii la sediu cu mijloacele de transport ȋn comun.

 

“Spectacolele nu se pot relua fără colaboratori”

 

YouTube video

 

Nu avem ȋncă termoscanere care să se poată instala la intrarea ȋn instituţie şi nici culoare care să poată fi utilizate drept circuite, sălile de balet având o singură uşă pentru intrare şi ieşire.

Avem ȋn repertoriu un număr de 14 spectacole de balet şi 8 de operă ȋn care sunt incluse divertismente coregrafice. Ele nu se pot desfăşura fără un număr de 32 colaboratori, ȋntrucât avem doar 11 angajaţi. La aceştia se adaugă maeştrii de balet, corepetitorii şi secretara. Iar colaboratorii nu vor reveni ȋnainte de reluarea spectacolelor, neputând fi plătiţi doar pentru studii (antrenamente) ci din ȋncasări.”

Related Posts

Leave a Comment

Această pagină, în contextul prestării de servicii, foloseşte cookie-uri. Continuând să vizitezi site-ul, ești de acord cu folosirea lor. Pentru mai multe informaţii, inclusiv informaţii despre eliminarea acestora, apasa pe Politica de confidentialitate. Sunt de Acord Politica de confidentialitate