Diana Maria Cristescu a fost de mică înzestrată cu talent, grație și sensibilitate. Pasiunea pentru balet a descoperit-o la 5 ani și jumătate, alături de dna profesor Marilena Savulescu, fostă prim solistă la Estrada Armatei Bucuresti și soțul acesteia, Gabriel Savulescu – fost prim solist la Teatrul de Operetă din București.
La 12 ani intră la Liceul de Coregrafie “Floria Capsali” București, iar ultimii 3 ani de studiu îi face la Tanz Academy Zurich, în urma unei burse de studiu completă, obținută în cadrul concursului Tanzolymp 2013.
Din 2016 dansează la Opera din Poznan, Polonia. Momentan este coryphée – demi solistă.
Printre premiile importante obținute se numără: Premiul II la Olimpiada Națională de Coregrafie 2011, 2012, 2013. Premiul de popularitate si interviu in exclusivitate oferit de Mihaela Vieru – Owner & Publisher of Dance for You Magazine pentru aparitia concurentei în revista ,,Dance for You Magazine” 2012, Premiul I și Medalia de Argint la WBC Sibiu 2012, Premiul II și două burse de vara la Paris Opera Ballet School si la Princess Grace Academy Monte Carlo – Monaco, YAGP 2013, Medalia de Aur la Tanzolymp 2013 și câștigatoarea a două burse de studiu: 3 ani la Zurich Tanz Academy si 1 an la Ballet School Munchen, Medalia de Aur la Tallin International Ballet Competition 2014.
Citește și
Povestea revistei “Dance for you Magazine”
YAGP vine la București! Când au loc semifinalele din Europa
-In 2016 ai început stagiunea cu Opera din Poznan, Polonia. Ești de 4 ani acolo, îți trăiești visul și te bucuri de carieră! De ce ai ales să-ți construiești cariera în afara țării? De ce ai ales această instituție?
Diana Cristescu: Am plecat din țară în 2013 pentru că am obținut o bursă de studii la Tanz Akademie Zürich din Elveția.
Am ales să studiez în străinatate pentru a experimenta un sistem educațional de calitate, pentru a avea privilegiul de a studia cu mari personalităţi ale baletului, în săli cu dotări de ultimă generație, pentru a experimenta și alte culturi, pentru a-mi face prieteni din multe țări având astfel oportunitatea de a învăța mai multe limbi străine, dar și pentru a cunoaște locuri noi.
Toate acestea la un loc au contribuit la dezvoltarea mea personală, dezvoltându-mi abilități valoroase precum adaptabilitatea, comunicarea, încrederea în sine, etc.
Pregătirea mea ca viitoare balerină în cadrul unei școli de balet recunoscute în străinatate (Tanz Akademie Zürich), cred că mi-a oferit șanse mai mari la angajare. Acest lucru pentru mine ca artistă a contat enorm, oferindu-mi astfel siguranța și stabilitatea de care aveam nevoie la început de drum.
Eu consider că oportunitatea de a lucra în afara țării pentru o perioadă mai lungă sau mai scurtă de timp, este un factor esențial în dezvoltarea profesională a oricărui balerin.
In această profesie totul se rezumă la o șansă, un moment unic în care trebuie să te evidențiezi dintr-o mulțime și să dovedești că tu ești cea mai bună alegere. De multe ori ține și de noroc. Norocul de a fi exact tipul de balerin de care compania are nevoie.
In primăvara ultimului an de studiu, am luat decizia de a solicita o audiție privată la Opera din Poznan, Polonia, la sugestia unor doamne dragi mie: Anna Grabka si Mihaela Vieru. Cea dintâi este una din profesoarele mele de dans clasic, fosta prim balerină a baletului polonez, iar cea de-a doua Owner & Publisher of Dance for You Magazine, care a crezut în talentul meu încă din 2012 când m-a văzut pentru prima oară dansând în cadrul concursului World Ballet Competition – Sibiu.
La audiția din Poznan am dansat variația Gamzatti din baletul La Bayadere iar în final, am fost acceptată. Mi s-a solicitat să dau raspunsul decisiv în cel mult o săptămână. Deși mai aveam de bifat câteva audiții în perioada următoare, am considerat că ce-i în mână, merită păstrat. Am acceptat și nu regret alegerea făcută deoarece nu multor balerini li se oferă șansa la început de drum, să danseze în roluri solisice.
Atunci am înțeles că în viață, totul se întâmplă cu un motiv.
A pleca la studii sau la muncă în străinătate, nu este egal cu a pleca definitiv din țară. Azi trăiesc visul de a fi balerină, demi-solistă la Opera din Poznan și mă bucur de performanța mea profesională de până acum. Mâine nu știu ce oportunități și ce șanse îmi oferă viața.
-Ce tip de repertoriu are Opera din Poznan? Ce roluri ți-au fost cele mai dragi până acum?
Diana Cristescu: Opera Poznan are un repertoriu mixt de cand Robert Bondara este noul director. Inainte, sub conducerea domnului director Tomasz Kandinnsky, predomina repertoriul clasic. Acum repertoriul cuprinde: clasic, neo clasic cât și modern.
Toate rolurile în care am dansat îmi sunt foarte dragi. Un loc special în sufletul meu îl vor avea pentru totdeauna ”Sugar Plum” din Spărgătorul de Nuci, ”Kitty” din Anna Karenina, Solo-ul de dans rusesc din Lacul Lebedelor, ”Karolka” din baletul neoclasic Don Juan și nu în ultimul rând, rolul jucat și coreografiat de mine în opera ,,Ofelia”.
Fiecare rol în parte este unic și ocupa cămăruța lui în sufletul meu.
“Sugar Plum” este primul rol principal pe care l-am dansat la numai câteva luni de zile de la începutul primului meu sezon. Acest rol a trezit în mine un sentiment pe care până atunci, în seara premierei, nu-l experimentasem: frica de a face primul pas pe scenă. Ea se datora presiunii resimțite și responsabilității pe care o aveam față de cei ce investiseră încredere în mine, oferindu-mi onoarea de a dansa acest rol.
Deși nu se regăsește printre rolurile mele preferate, “Sugar Plum” va ramane cel mai important deoarece m-a învățat să îmi gestionez sentimentele și emoțiile, să-mi înfrâng temerile, să capăt încredere în mine și să mă autodepășesc.
“Kitty” este unul dintre rolurile cele mai dragi mie deoarece m-am regăsit foarte ușor în trăsăturile de bază ale personajului. Am reușit în mod natural să aduc personajul la viață, trăind în mod real sentimentele acestuia. Prin acest rol, am înțeles că cea mai mare satisfacție pe scenă o am atunci când reușesc să transpun publicul în pielea personajului. Captându-l și implicându-l emoțional în poveste.
Solo-ul de dans rusesc și ”Karolka” fac deasemenea parte din personajele pe care ador să le aduc la viață, asemeni rolului Kitty. Încerc de fiecare dată să le înțeleg mai bine și să le dezvolt pe plan artistc și tehnic.
”Ofelia” ocupa un loc special în inima mea, fiind responsabilitatea mea de a crea acest rol prin actorie și dans. Deasemenea a fost o provocare pentru mine datorită faptului că personajul are foarte multă ură și agresiune în suflet, sentimente pe care din fericire, nu le cunosc foarte bine. Mi-a luat mult timp să intru în pielea personajului și după fiecare spectacol am avut nevoie de câteva minute să mă detașez de acea stare emoțională.
-Cum arată o zi din viața ta și cât de mult timp dedici studiului, repetițiilor, spectacolelor? Cum ai trecut prin această pandemie?
Diana Cristescu O zi normală din viața mea începe la ora 08:00 cu o cafea pe terasă. In jur de 09:15 ajung la Operă și încep încălzirea. La 10:00 începem studiile de balet care deobicei dureaza în jur de o oră, urmate apoi de repetiții până la ora 14:00. Intre 14:00 -18:00, avem pauza. In această perioadă de timp, gătesc, mănânc și mă relaxez \ odihnesc.
De la 18:00 -21:00 avem din nou repetiții. Ajung acasă în jur de ora 21:30, mănânc ceva ușor și mă culc pentru a o lua de la capăt a doua zi.
Lucram așa de marți până sâmbătă, inclusiv.
Luni este liber. Vorba vine! Este ziua în care te ocupi de treburile gospodărești, de aprovizionare, etc.
Spectacolele au de cele mai multe ori reprezentații și seara, și dimineața. Sunt fie la sfârșit de săptămână, fie în cursul săptămânii. In zilelele în care dansăm, cu o oră înainte de începerea spectacolului, avem încălzirea care constă în studii de balet la bară, timp de o jumătate de oră.
Diana Cristescu: Deși este un program destul de extenuant, o iei de la capăt pentru că: „Singurul mod de a realiza lucruri minunate, e să iubești ceea ce faci.” — Steve Jobs
Perioada de pandemie a fost și este dificilă. Activitatea balerinilor a fost întreruptă pentru moment, din motive de siguranţă şi prevenţie. O parte dintre spectacolele de opera și balet sunt transmise acum online.
Deși Opera ne-a oferit fiecărui balerin un metru patrat de linoleum și lecții online de balet nu este de ajuns pentru a ne menține într-o formă perfectă.
Iubim scena, iubim să dansam în spectacole, iubim spectatorii! Noi trăim prin dans și suntem răsplătiți prin aplauze. Aplauzele spectatorilor ne hrănesc sufletul. Toate acestea ne lipsesc!
– In luna martie 2019, a avut loc premiera spectacolului Ofelia, prima ta creație coregrafică pe scena Operei din Poznan, Polonia. Cum a început această idee de a coregrafia și care a fost povestea acestui spectacol?
Diana Cristescu: Ideea acestui spectacol de opera constă într-o nouă abordare a personajului literar Ofelia.
Wojciechowski introduce în operă înca o cântăreață, construind astfel un duet, în scopul diversificării muzicale și al interacțiunii dintre cântăreți, îmbogățind asfel partitura și reflectând o altă latură a personalității personajului cheie, Ofelia.
Privind dintr-o versiune modernă, Krzysztof Cicheński, regizorul și dramaturgul operei, se folosește de materialul muzical al cântăreței Britney Spear. Inspirat de momentul decaderii nervoase a marelui star pop, dă naștere celui de-al treilea personaj. Acesta va reprezenta latura întunecată a Ofeliei și care va reda de această dată prin gesturi și mișcări ura, agresivitatea și nervozitatea acumulată în sufletul acesteia.
Această a treia personalitate a Ofeliei trebuia să fie interpretată de un artist balerin care urma să capete pe scenă înfățișarea reala a cântăreței Britney Spears din acea perioada tragică a vieții sale (rasa în cap), simbolizând astfel latura nefeminină a personajului.
Această abordare modernă a operei Ofelia l-a determinat pe Krzysztof Cicheński să-mi ofere oportunitatea de a mă exprima artistic creând în premieră coreografia noului rol.
Am avut onoarea să fiu aleasă de dânsul pentru că mă aprecia ca artist și pentru că a crezut în mine încă de începutul colaborarii noastre (debut actoricesc intr-o piesă de teatru și alt spectacol de operă).
La rândul meu, eu sper că nu i-am înșelat așteptările.
Ce părere ai despre apariția unei reviste dedicate baletului în România?
Diana Cristescu: Am convingerea că importanţa revistei Ballet Magazine este majoră având în vedere faptul că baletul nu a fost mediatizat îndeajuns în țara noastră. Sper ca cititorii să găsească în paginile revistei informații utile pe care eu, la început de drum, le-am obținut cu greu.
Nu știam de multitudinea competițiilor de balet din lume, nu știam amănunte despre studiul în școlile de balet de top din afara țării, care sunt condițiile și regulile lor. Nu aveam cunoștință de locul și perioada, condițiile și modalitățile de participare la workshop-uri de balet din lume, etc.
“La multi ani, Ballet Magazine România!
Ești promotoarea uneia dintre cele mai frumoase arte, de reală valoare, în paginile căreia toți cei interesați vor putea descoperi baletul de la A-Z.”
