Prima premieră a actualei stagiuni a fost Frumoasa din pădurea adormită, basmul binecunoscut al lui Charles Perrault, transpus în balet iniţial de către Marius Petipa la 1890 pe un libret alcătuit de acesta împreună cu Ivan Vsevolojski.
După cum se ştie, partitura este una dintre marile creaţii ale lui P.I. Ceaikovski şi a fost compusă în bună parte la sugestiile foarte precise ale coregrafului.
Citește și
Frumoasa din pădurea adormită într-o nouă versiune „de buzunar”, semnată de Cătălin Caracaş
După cea a lui Mihai Babuşka din 2013, actuala versiune de la OCC e un „rezumat” al baletului, o adaptare care urmăreşte coregrafia lui Marius Petipa îndeaproape şi e o bucurie să vezi „piesele de rezistenţă” originale, „tunse” doar din motive de durată. Chiar şi aşa, spectacolul ţine copiii în priză aproape o oră şi jumătate, plus aplauzele calde de la final.
Regăsim Adagio cu patru Cavaleri, variaţiuni ale Zânelor, Adagio din scena nunţii prinţesei Aurora cu prinţul Désiré, eroii Poveştilor invitaţi la ceremonie ş.a. Creaţie proprie sunt doar dansurile de ansamblu, adaptate condiţiilor scenice şi de distribuţie, construite în respectul şi cunoaşterea stilului clasic. La completarea atmosferei de grandoare participă şi mici paji, nu cu mult peste vârsta spectatorilor.
Cătălin Caracaş nu şi-a propus să inoveze, ci să facă accesibil vârstei preşcolare un titlu fundamental pentru cultura coregrafică şi să deschidă curiozitatea micuţilor pentru baletele clasice şi muzica lui Ceaikovski (redată la un volum destul de ridicat, dar bine editată de către Antonel Oprescu). Autor a numeroase alte „balete de buzunar” adaptate (Coppelia, Don Quijote, Spărgătorul de nuci, Lumea păpuşilor ş.a.), Caracaş a dansat el însuşi roluri solistice în versiunile de la Opera Naţională Bucureşti, semnate de Vasile Marcu şi Alexa Mezincescu.
Citește și
Un balet dispărut de pe scenele noastre, dar neuitat: “Fântâna din Bahcisarai”
Decoruri de acadea într-o montare ca din filmele lui Disney
Veterană a decorurilor de balet pentru cei mari şi mici, scenografa Adriana Urmuzescu a îmbrăcat scena într-un cadru unic, ca de marshmallow, alcătuit dintr-o colonadă care lasă spaţiu deschis cerului de deasupra. Luminile şi proiecţiile delimitează fiecare tablou, plasând acţiunea fie în interiorul, fie în exteriorul palatului regelui Florestan. (Singura stridenţă este combinaţia persistentă de albastru cu auriu din fundalul petrecerii de nuntă.)
Costumele respectă trecerea celor 100 de ani între adormirea prinţesei Aurora şi trezirea ei cu un sărut, de la baroc la roccoco şi au ca notă specifică forma uşor ţuguiată a parurii personajelor de poveste, ceea ce le conferă o notă veselă, de desen animat.
În desfăşurarea acţiunii, maestrul de ceremonii Catalabutte capătă aici o pondere mai mare. Vinovat de a fi uitat să o invite la botezul prinţesei pe zâna Carabosse şi purtând o perucă ce prilejuieşte un moment comic, Catalabutte (Ionuţ Picincu) are şi intervenţii verbale (pe texte bine gândite de Măriuca Nedelcu), care pregătesc copiii să înţeleagă ceea ce urmează să vadă. (Aceştia nu par să repereze totuşi eroii poveştilor invitaţi la nuntă, personificarea Pietrelor preţioase sau referinţa la Pasărea albastră şi Prinţesa Florina.
Derutant poate fi pentru micuţi şi duetul Pisica şi Motanul, care nu trimit la o poveste anume, căci în original una dintre pisicile albe era Motanul încălţat cu cizme roşii şi îmbrăcat în muşchetar).
Citește și
Personaje de poveste din balet. Pasărea albastră și Prințesa Florina
Personaje de poveste din balet. Motanul ȋncălțat și Pisica albă
Tineri balerini români şi străini în roluri de poveste
Coordonator al Departamentului Balet al OCC, Cătălin Caracaş a extins trupa, a cooptat tineri dansatori la început de carieră şi se ocupă de dezvoltarea lor profesională, cu sprijinul maeştrilor de balet Cristina şi Gabriel Opincaru, foşti prim-balerini ai Operei Naţionale Bucureşti. Departe de a fi o opţiune facilă, includerea în repertoriu a Frumoasei din pădurea adormită constituie o provocare pentru interpreţi şi o ocazie oferită acestora de a-şi etala calităţile profesionale.
În distribuţia din 18 septembrie i-am aplaudat pe Amyra Badro (prinţesa Aurora) – fostă solistă a OCC, actuală membră a ONB, care are toate datele fizice, tehnice şi artistice pentru a deveni solistă a ONB –, alături de Tiberiu Pepenică (prinţul Désiré); pe încă eleva Liceului de Coregrafie „Floria Capsali” Daria Kimm, abordând cu eleganţă primul ei rol important (zâna Liliacului); pe Ayuko Natsumi, energică şi tehnică (zâna Carabosse), împreună cu suita ei de „lilieci” malefici.
Cum o bună parte dintre componenţii trupei sunt balerini străini, în special japonezi, câţiva dintre aceştia susţin şi roluri solistice. Evoluţii solicitante, de un nivel pretabil şi unor scene mai mari, au avut de asemenea: Gabrielle De Fazio şi Rina Murata (Pasărea Albastră şi Prinţesa Florina); Yu Chin Liao, Emily Fung, Federica Franceschini şi Teimu Onishi (zânele bijuteriilor de Aur, Argint, Diamant şi „zânul” de Smarald). Agreaţi în mod special de copii au fost Mirei Hayashi şi Marco Vicente (Pisica şi Motanul), cât şi Iustina Ciobanu şi Alyn Arhire (Scufiţa Roşie şi Lupul).
Opera Comică din Giuleşti, un loc drag al copilăriei
Toate acestea au fost însoţite de un program de sală bogat şi atractiv vizual (deşi cu multe imperfecţiuni de informaţie de specialitate), în care am remarcat din nou umorul şi dragostea pentru cei mici a directoarei generale Felicia Filip.
Plecând, am urmărit bucuria copiilor care îşi duceau acasă baloanele inscripţionate primite la ieşire şi tristeţea din ochii celor care le scăpaseră din mână şi acum pluteau pe stradă – semn că vor reveni şi la alte spectacole…
