Lista Instituțiilor Culturale Naționale ce au în componență compartimente de balet

by Sena Vladoiu

Vă prezentăm mai jos o listă a instituțiilor de cultură, Opere și Teatre din România, în care există compartimente de balet formate din absolvenți ai Liceelor de Coregrafie din țară, dar și din balerini străini, angajați pe post de colaboratori.

Aceste instituții, pe lângă spectacolele de operă, oferă și spectacole de balet clasice, neoclasice și contemporane de înaltă ținută artistică.

Scurt istoric

Într-o Europă care era deja încântată de spectacole coregrafice, țara noastră trebuia să se familiarizeze cu faptul că baletul este o profesie. Reprezentații cu dans pe o scenă de teatru, organizate într-o acțiune cu muzică și costume, au apărut târziu în România. Acest lucru s-a întâmplat din cauza condițiilor istorice de vasalitate și exploatare apăsătoare prin care au trecut de la începutul secolului XVI. 

Primele spectacole de balet au fost susținute de trupe străine, începând, se pare, cu coregraful și dansatorul francez Jean Balon  de la Academia de Muzică din Paris, care figura prin 1715, pe afișele spectacolelor din Transilvania.

Mai târziu, trupa lui Livio Cinti, a lui Eduard Kreibig, a fraților Fourneaux, a lui Th. Gofrey ofereau reprezentații la Sibiu, Brașov, București, Timișoara.

Urmează câteva decade în care la noi în țară se perindă trupe și companii străine, germane, italiene, care oferă reprezentații cu muzică și dans, fără a avea însă caracterul unui balet propriu-zis și care nu erau interpretate de dansatori profesioniști.

O încercare de balet național este Pescarul și Măria Sa (1853), dar o realizare mai valoroasă s-a obținut cu Doamna de aur sau Demonul dansului învins, după un libret de Petre Grădișteanu, cu Augusta Mayood și muzica de L.Wiest. Creațiile se balet se înmulțesc în anii următori, apar lucrări scrise de compozitori români, reprezentate în străinătate.

In anul 1911, Constantin Grigoriu aduce un maestru din Austria, cu ajutorul căruia pune în scenă la Teatrul Liric (clădire construită în 1888 de Leon Popescu, pe strada Brezoianu), primul balet de valoare europeană care a fost prezentat pe o scenă românească – Zâna Păpușilor, ceea ce înseamnă că reușise să formeze un corp de balet profesionist. Au urmat versiunile lui Iosif Ligeti la Opera Romȃnă din Cluj, ȋn 1925, apoi cea a lui Anton Romanowski la Opera din București, ȋn 1926.

Drumul mișcării coregrafice românești se deschide către marile realizări odată cu înființarea Operelor din Cluj și București, primele instituții profesionale înființate în România.

* Istoria baletului (1967) – Tilde Urseanu, Ion Ianegic, Liviu Ionescu

 

Citește și: Învățământul de balet de stat din România  

 

Lista instituțiilor de cultură în care există compartimente de balet

 

Opera Națională Română Cluj-Napoca 

Piaţa Ştefan cel Mare nr. 24, Cluj Napoca

Inființată în anul 1919, odată cu Teatrul Național și Conservatorul de Muzică, Opera Națională Română din Cluj este unul dintre teatrele lirice reprezentative ale țării, pe scena căruia au urcat nume de referință ale genului și care a promovat arta vocală și coregrafică românească de cel mai înalt nivel artistic. Semnat în data de 18 septembrie 1919, actul de înființare a Operei Naționale Române din Cluj-Napoca decreta, prin decizia Marelui Consiliu Dirigent, crearea primului teatru de operă din țara noastră. Momentul avea să devină istoric, urmat câteva luni mai târziu de memorabila dată de 25 mai 1920, atunci când ușile aurite s-au deschis întâia oară, pentru spectacolul inaugural AIDA de Giuseppe Verdi.

 

Opera Națională București   

Bd. Mihail Kogălniceanu 70-72, București

La 8 decembrie 1921 avea loc inaugurarea Operei Române din București (azi Opera Națională București), cu spectacolul ”Lohengrin” de Richard Wagner, montat de regizorul Adalbert Markowski, dirijor fiind George Enescu. Opera Română din București, a cărei instituționalizare a avut loc la acea dată, își avea sediul atunci în vechea clădire a Teatrului Liric, situată lângă Cișmigiu. Instituție publică subordonată Ministerului Culturii, funcționează în actualul sediu din anul 1954 și este considerată întâiul teatru liric al țării, pe scena sa debutând și consacrându-se mari nume ale artei vocale, artei dirijorale, regiei de operă, baletului, coregrafiei și scenografiei românești.

 

Opera Națională Română din Timișoara  

Strada Mărășești nr. 2, Timișoara

Inființată în anul 1946 și găzduind primul spectacol în anul 1947, Opera Naționala Română Timișoara aflată în subordinea Ministerului Culturii, este cea mai importantă instituție organizatoare de spectacole de opera și balet din vestul țării, clădirea în care funcționează fiind astăzi unul dintre simbolurile Revoluției din 1989. Inedit este faptul ca în această clădire își desfășoară activitatea în mod armonios patru instituții de artă – caz unic în lume: Opera Română, Teatrul Național “Mihai Eminescu”, Teatrul German de Stat și Teatrul Maghiar “Csiky Gergely”.

 

Opera Maghiară Cluj-Napoca  

Strada Emil Isac 26-28, Cluj Napoca

Inființată la 17 decembrie 1948 printr-un decret de stat, Opera Maghiară din Cluj-Napoca are menirea de a susține și sluji păstrarea tradițiilor culturii scenei lirice maghiare. Este o instituţie publică de cultură, cu personalitate juridică, care îşi desfăşoară activitatea în conformitate cu legislaţia română, sub egida Ministerului Culturii.

Clădirea s-a construit între anii 1909-1910, în locul unui teatru de vară ce data din anul 1874.  La Opera Maghiară din Cluj sunt puse în scenă atât spectacole clasice, cât și moderne, din repertoriul universal sau din cel maghiar. Acestea sunt interpretate în diferite limbi, dar sunt subtitrate în maghiară și română.

 

Opera Brașov 

Str. Bisericii Române Nr. 51, Brașov

Inființată în anul 1955 sub denumirea Teatrul de Stat de Operetă şi Estradă, Opera din Brașov este o instituție de spectacole de operă și balet aflată sub autoritatea Consiliului Local al Municipiului Braşov , ce a găzduit de-a lungul timpului primii pași în lumea artei lirice a unora dintre cei mai cunoscuți soliști români, care au avut ulterior o apreciată carieră internațională. Misiunea Operei Braşov, ca instituţie de spectacole, se concretizează în crearea unui renume atât pe plan naţional, cât şi internaţional, adresându-se unui public cât mai numeros şi divers.

 

Opera Națională Română Iași  

Strada Agatha Bârsescu, numărul 18, Iași

Funcțională încă din anii Primului Razboi Mondial ca și companie lirică, și înființată ca instituție în anul 1956, Opera Națională Română din Iași este o instituție publică de cultură în subordinea Ministerului Culturii și Identităţii Naţionale. Finanțarea instituției se realizează din venituri proprii și subvenții acordate de la bugetul de stat. Opera își desfăşoară activitatea împreună cu Teatrul Naţional Iaşi într-unul dintre cele mai frumoase teatre din țară, monument istoric, datând de la finalul secolului al XIX-lea. Reprezintă unul dintre cele mai prestigioase teatre lirice ale țării și principala instituție organizatoare de spectacole de operă și balet din zona istorică a Moldovei.

 

 Opera Română Craiova 

Str. Mihai Viteazul nr. 7, Craiova

La 1 iunie 1979 se înfiinţează, ca instituţie de sine stătătoare Teatrul Liric, transformat, la 23 septembrie 1996, în Teatrul de Operă şi Operetă, apoi în Teatrul Liric „Elena Theodorini” şi, în final, în Opera Română Craiova, la 28 noiembrie 2013.

Opera Română Craiova oferă spectacole de operetă, balet și musical și este o instituție de cultură aflată în subordinea Primăriei Municipiului Craiova și a Consiliului Local Municipal Craiova.

 

Teatrul de Revistă Constantin Tănase   

Calea Victoriei, nr. 33, București

Instituție publică de cultură a Primăriei București.

Revista românească modernă este legată de numele și activitatea lui Constantin Tănase și a Companiei “Cărăbuș”, înființată în anul 1919. Teatrul de Revistă “Constantin Tanase”, continuatorul de drept și de fapt al tradiției revistei românești, are o activitate neîntreruptă în acest domeniu, timp în care s-a impus ca o instituție artistică de prestigiu ce se bucură de prețuirea unui public numeros.
Acest gen de teatru, care îmbină într-un mod specific gustul montărilor de fast cu satira socială și cetățenească, s-a dovedit a fi un gen de spectacol unic în lume, nemaiîntâlnit pe celelalte scene de divertisment. Pe scena acestui teatru s-au afirmat și au evoluat cele mai importante personalități ale genului: autori, compozitori, actori, interpreți, balerini, dirijori, regizori artistici, coregrafi, scenografi, care, preluându-i tradiția, au reînnoit permanent revista românească .

 

Teatrul Toma Caragiu   

Strada Toma Caragiu, nr. 13, Ploiești

In vara anului 1947, pe ruinele fostei “săli germane”, unde a funcționat pe toată perioada războiului “Cercul Militar al Ofițerilor nemți”, aflată pe str. Anastase Panu, s-a înălțat un teatru modern. Sala avea 500 de locuri, parter și balcon.
Inaugurarea a avut loc la 13 decembrie 1947 sub titulatura Teatrul Sindicatelor Unite. Acesta n-a avut propriu-zis o schemă de organizare. A fost un teatru de proiecte culturale. Anul 1953 a fost extrem de important pentru evoluția teatrului ploieștean. In fotoliul directoral a fost numit tânărul – avea 28 de ani – și extraordinarul actor și om de teatru Toma Caragiu. Perioada 1953-1965 a fost apreciata drept EPOCA CARAGIU.

In 1991, printr-o decizie a Prefecturii Prahova, Teatrul Municipal Ploiești devine Teatrul „Toma Caragiu” , instituție publică de spectacole de interes național, subvenționat de Primaria Ploiești, care are în componența sa trei secții: Dramă, Revistă și Păpuși. Cu o istorie de peste 70 de ani – ca teatru de repertoriu – a promovat, atât dramaturgia românească cât și pe cea universală, de la antichitate pâna la cea contemporană, încercând în permanență să îmbine repertoriul de largă accesibilitate cu formule spectaculare de avangardă.

 

Teatrul Național de Operetă și Musical Ion Dacian 

Bd. Octavian Goga, nr. 1, sector 3, București

În anul 1950, printr-o hotărâre a Consiliului de Miniștri, a fost înființat Teatrul de Stat de Operetă, inaugurat în seara zilei de 7 noiembrie a aceluiași an, cu premiera „Vânt de libertate” de Isaak Dunaevski. Pe scena teatrului și-au dăruit viața și munca scenei lirice românești, în genul operetei, personalități de neuitat, mari actori și cântăreți care au reușit să impună publicului universul fermecător al operetei.  După anul 1990, i s-a adăugat titulaturii Teatrului de Operetă și numele onorant al maestrului Ion Dacian.

La împlinirea celor 50 de ani de existență ca teatru de stat, prin Hotărâre Guvernamentală, Operetei i-a fost conferită titulatura de Teatru Național, în baza unor realizări artistice de excepție. Este o instituție publică de cultură finanțată de Ministerul Culturii.

 

Teatrul Național de Operă si Operetă Nae Leonard

Strada Mihai Bravu nr.50, Galați

Odată cu înființarea Teatrului de Operetă și Estradă în 1956, Galațiul a beneficiat de o instituție profesionistă de spectacole muzicale.

În toți acești ani, pe scena liricului gălățean s-au format generații de interpreți care au dus faima acestei instituții în întreaga țară dincolo de hotarele ei. Aproape că nu există lucrări de mare popularitate ale artei lirice universale care să nu fi fost prezentate în mai multe variante de montare, alături de creații originale de mare interes. În portofoliul teatrului s-au înscris peste 40 de lucrări de operă, 42 de operete, 10 comedii muzicale, 20 de balete, 15 spectacole muzicale pentru copii și peste 50 de spectacole de estradă și revistă.

Teatrul Național de Operă și Balet Oleg Danovski   

Str. Mircea cel Bătrân, nr. 97, Constanța

Inființat în anul 1957 sub numele de „Teatrul Muzical”, Teatrul Național de Operă și Balet „Oleg Danovski” din Constanța este o apreciată instituție de cultură subordonată Ministerului Culturii, ce promovează arta lirică și coregrafică de înalt nivel artistic și poartă numele unuia dintre cei mai mari balerini și coregrafi.

În anul 1978, maestrul coregraf Oleg Danovski iniţiază un proiect de înfiinţare a Ansamblului de Balet Clasic şi Contemporan, ca secţie de balet a Teatrului de Revistă “Fantasio”, iniţial constituit din tineri absolvenţi ai liceelor de coregrafie din Bucureşti şi Cluj, primul spectacol montat fiind „Chopiniana”. Aici Oleg Danovski a montat trilogia ceaikovskiană  Lacul Lebedelor, Frumoasa din pădurea adormită şi Spărgătorul de nuci. Prin legăturile sale cu impresarul german Landgraff, renumele balerinilor români a depăşit pentru prima oară graniţele ţării în 1980, iar turneul anual în Germania al Teatrului de Balet din Constanţa a ajuns o tradiţie, care continuă şi în zilele noastre.

 

Opera Comică pentru Copii 

Calea Giulesti, nr. 16, București

Opera Comica pentru Copii există din anul 1998 și, inițial, a funcționat ca o companie independentă, cu acest dublu-rol, cultural-educativ. Din 2003 a intrat în subordonarea Primăriei Capitalei. Din 2014 e condusă de soprana Felicia Filip. Opera Comică pentru Copii derulează programe educaționale și culturale de anvergură. Reprezentațiile pun accent pe interactivitate. Conteaza mult relația care se creează între public și scenă. In afară de spectacole, Opera Comică pentru Copii are proiecte speciale, tururi ghidate de tip “Behind the scene” sau “Concerte-lecție”.

 

Teatrul de Balet Sibiu 

Strada Parc Tineretului, nr 1, Sibiu

Teatrul de Balet  Sibiu a fost înființat în anul 2008, având la bază corpul de balet al Casei de Cultură a Municipiului Sibiu – instituție subordonată Consiliului Local Sibiu și Primăriei Municipiului Sibiu. În anul în care a fost înființat, Teatrul de Balet Sibiu avea doar zece dansatori, astăzi corpul de balet numărând peste 40 de dansatori proveniți din România, precum și din Noua Zeelandă, Australia, Canada, Spania, Italia, Marea Britanie, Irlanda, Franța, Japonia, Rusia, Republica Dominicană și Cuba. Teatrul de Balet din Sibiu este prima instituție de acest gen din România cu o componență internațională, model adoptat ulterior și de alte companii de balet din țară.

Ceea ce singularizează Teatrul de Balet din Sibiu în peisajul companiilor de balet din România nu este doar componența sa internațională, ci și repertoriul său orientat atât spre baletul clasic cât și spre producțiile de dans contemporan și de balet neoclasic.

 

Teatrul Stela Popescu  

Bulevardul Tineretului 8-10, București

Teatrul “Stela Popescu” s-a deschis în anul 2016 sub egida Consiliului General al Municipiului București, din pasiunea nemărginită pentru scenă, dragostea pentru public şi artişti a marii personalități culturale care i-a dat numele – un actor complet, care captiva şi inspira, schimbând cu naturalețe registrele artistice. În spiritul acesteia, Teatrul “Stela Popescu” este astăzi un spațiu deschis tuturor posibilităților de expresie teatrală. Producțiile sale aduc pe scenă atât artiști consacrați, cât și creatori tineri, la început de carieră, iar textele alese pentru a fi puse în scenă – aparţinând dramaturgiei clasice, moderne şi contemporane – îi provoacă atât pe iubitorii de teatru, cât și pe împătimiții spectacolelor de dans și muzicale să fie martorii unor reprezentaţii cu suflu nou şi spectaculoase.

 

Teatrul Muzical Ambasadorii  

Bulevardul Tineretului 8-10, București

Teatrul Muzical Ambasadorii este o instituție publică de spectacole şi concerte aflată în subordinea Ministerului Culturii şi Identităţii Naţionale, cel de-al treilea ansamblu dedicat copiilor, înființat la inițiativa Uniunii Criticilor Muzicali și a Forumului Muzical Român, fondat de criticul muzical Smaranda Oţeanu-Bunea. Teatrul are ca obiectiv principal promovarea valorilor muzicale şi coregrafice autohtone şi universale, precum şi a artelor interpretative de spectacol muzical, pe plan naţional şi internaţional.

 

Related Posts

Leave a Comment

Această pagină, în contextul prestării de servicii, foloseşte cookie-uri. Continuând să vizitezi site-ul, ești de acord cu folosirea lor. Pentru mai multe informaţii, inclusiv informaţii despre eliminarea acestora, apasa pe Politica de confidentialitate. Sunt de Acord Politica de confidentialitate