Nutriția dansatorului este, poate, un subiect despre care nu foarte multă lume vorbește cu adevărat. Albert Einstein spunea despre dansatori că sunt „atleții lui Dumnezeu”. Și avea dreptate atunci când făcea această afirmație. Ar fi minunat dacă și noi, dansatorii, am deveni conștienți de acest adevăr.
Faptul că aceștia privesc lucrurile doar din perspectiva artistului, omițând perspectiva atletului, le aduce mai dezavantaje pe foarte multe planuri. Acestea sunt: dozarea efortului, pregătirea fizică, conștientizarea și condiționarea corporală, programe de antrenament și pauze de refacere, relația cu un medic sportiv și, nu în ultimul rând, nutriția dansatorului.
Mă numesc Raluca Aldea, sunt absolventă a Liceului de Coregrafie Floria Capsali din București și am ales să vorbesc în acest articol, din experiența mea, despre unul dintre punctele enumerate mai sus, și anume, nutriția dansatorului.
Nutriția dansatorului: ca toți ceilalți copii, dansatorii trec prin transformări hormonale
Citește și “Florin Chirițescu: Un copil care face balet și se înfometează va fi afectat emoțional”
Toată copilăria și adolescența am trăit și am studiat dansul din perspectiva artistului. Eram la un liceu de artă și studiam arta. Nu mi s-a spus niciodată că lucrurile pot fi mai complexe. Doar se presupunea din start că trebuia să fim slabe. Nimeni, niciodată nu ne-a vorbit despre cum puteam fi slabe și în același timp hrănite. Pentru a putea face față cerințelor fizice, fiziologice, energetice, de efort susținut pe care viața unui dansator le presupune. Ca toți ceilalți copii, și dansatorii trec prin transformări hormonale majore în perioada pubertății. Și în cea perioadă, din nefericire, în loc de sfaturi despre cum am putea să ne realizăm niște diete echilibrate, am avut parte de multe jigniri din partea profesorilor de balet.
Jigniri, în loc de ajutor
Este trist că un copil, în loc să fie ajutat să înțeleagă și să treacă mai ușor prin transformările pe care dezvoltarea naturală i le pune în cale, este “instruit” cu jigniri. Aceste cuvinte îl pot afecta pe termen lung. În fapt, nu produc schimbări reale. Dimpotrivă, copilul poate începe să mănânce mai mult din cauza stresului, fără să își dea seama.
Viața mi-a purtat pașii în afara dansului clasic și am ajuns să termin studiile Universității de Educație Fizică și Sport din București. Am trecut prin multe stiluri de dans, și în final mi s-a lipit de inimă Tangoul Argentinian.
Photo credits Gelu Coltau, Milibak Tibor
Deoarece experiența mă obișnuise cu starea fizică și mentală de performer, în 2012 am început pregătirea pentru Campionatul European de Tango Argentinian. De menționat că această pregătire foarte intensă se întâmpla la un an după venirea pe lume a celui de-al doilea copil. Îmi găsisem motivația și eram extrem de fericită. Artistul din mine avea toate motivele să mănânce și să respire numai antrenamente.
Citește și “Adrian Însurățelu: mișcarea trebuie să ne mențină pofta de joc!”
Dansatorul face repetiții, iar atletul se antrenează
Vedeți cum le spun antrenamente? În trecut le spuneam “repetiții”. Dansatorul face repetiții, iar atletul se antrenează. Am revenit în țară după competiție și, la foarte scurt timp, am început să mă simt îngrozitor de rău. Mă durea foarte tare tot corpul. Articulațiile nu mai puteau susține mișcările, pentru că mușchii nu le mai susțineau. Mbilitatea îmi dispărea de la un moment la altul. Într-un final, au început să apară și atacurile de panică.
Am avut norocul să ajung pe mâinile unui foarte bun medic sportiv, care m-a anunțat că am reușit să-mi duc corpul în stare de epuizare musculară. Studiasem în anii de facultate despre ea, dar în care nu mă gândeam însă că aș putea ajunge vreodată. Oricum, în urma acestui diagnostic am avut nevoie de un repaus total de circa trei luni. În acest timp, am urmat un tratament de refacere a rezervelor de ATP. (denumire presucurtată a acidului adenozintrifosforic, compus cu rol de acumulator energetic, prezent în toate celulele, și principal sursă de energie necesară contracției muscular, secrețiilor glandular, transportului active și proceselor de biosinteză)
Nutriția dansatorului: înfometarea este cea mai proastă dintre variante
Am rămas în contact cu noul meu medic și am început să fac legăturile între ceea ce învățasem în facultate și în cursurile de specializare. Am realizat că dansatorii sunt atleți. Ei trebuie educați ca atare. Am început să mă gândesc la echilibrul între ceea ce mâncam și cantitatea de efort pe care urrma să o depun. Nu este ușor să fac schimbări și se întâmpla să mai uit să mănânc, însă am învățat ușor-usor să-mi ascult corpul. El știe foarte bine de ce anume are nevoie. Am conștientizat că înfometarea este cea mai proastă dintre variante.
Nu există o dietă bună pentru toată lumea
Fiecare ființă este unică, din toate punctele de vedere. Vă invit să urmăriți un argument foarte bun în sensul acestei afirmații în prezentarea făcută de Doctor Lara Boyd mai jos. Deci, nu există o dietă universal valabilă a dansatorului.
Consider că, în primul rând, toți copii care îmbrățișează viața de dansator trebuie să fie înconjurați de adulți responsabili, atenți și dedicați care să facă pentru ei mai mult decât să le ceară performanță și să le ofere informație specific, punctuală și legată doar de mișcare.
De ce e importantă pentru dansatori cunoașterea propriului corp
Informația de care copii, viitori dansatori, au nevoie trebuie să fie complexă și gândită interdisciplinar. Aici vorbim de biomecanică, fiziologie, biochimie, nutriție sau psihologia dansatorului. De asemenea, copiii ar trebui ghidați către cunoașterea propriului corp. Este un aspect foarte important, deoarece corpul este foarte intelligent și comunică foarte clar starea în care se află. Se lucrează holistic, pentru a se potența produsul final reprezentat de actul motric!
Dansatorii, în cea mai mare parte, nu au acces la acest mod holistic de a privi și concepe pregătirea lor. Înțeleg că acest lucru încă nu s-a schimbat. Dacă sunt tineri, viitori dansatori care citest acest articol, sper că vor lua în propriile mâini educarea lor în această direcție. Până când se vor replia și adulții care trebuie să le îndrume pașii prin prisma experienței și înțelepciunii lor și în virtutea statutului lor de mentori.
Nutriționistul sportiv Leslie Bonci educa tinerii dansatori în ceea ce privește nutriția corectă și eficientă a dansatorului, ca performer. Un material ilustrativ în acest sens puteți vedea mai jos … Căutând materialele ei, și căutând să discutați cu un nutriționist bun în România, puteți înțelege ce este important să oferiți corpului vostru ca aport nutritiv, pentru ca acesta să facă față cerințelor de efort susținut la care îl supuneți.
În lipsa altor alternative, copiii și tinerii sunt nevoiți să se educe singuri
Copii au deasemeni nevoie să înțeleagă transformările prin care fiecare corp, într-un mod unic, le parcurge în pubertate și adolescență. Și dacă altfel nu se poate, dragi copii, învățați să vă educați singuri. Documentați-vă cu privire la cât de mai multe aspect care pot contribui calitativ la viața voastră de artist-performer:
- echilibrul efort – odihnă activă – odihnă pasivă;
- înțelegerea mișcărilor (biomecanica fiecărei mișcări, sensul și expresia acesteia);
- înțelegerea componentelor fiziologice și biochimice ale corpului;
- conștientizarea mișcărilor propriului corp versus execuția mișcării;
- cunoașterea și adaptarea la principiul sănătos din metoda Pilates care spune că “mult” nu este neapărat eficient, și că eficiența vine din lucrul calitativ al mișcării.
Acest articol își propune să îndemne copiii, tinerii, dar și adulții care îi susțin și le îndrumă pașii, către o abordare mai amplă a pregătirii pentru dans, ținând cont de modelul sportivilor de performanță, care au o pregătire holistică în spate.
Aflându-mă în acest moment al vieții, și revăzând experința acumulată în cei 35 de ani de dans și 20 de predare a dansului și fitness-ului, mi-as fi dorit ca în anii copilăriei să fi avut parte de acest gen de educație. Îmi dau seama că m-ar fi ajutat enorm. Sunt bucuroasă că am dobândit-o. Chiar dacă s-a întâmplat în urma unui eveniment nefericit. Un eveniment prin care nu-mi doresc că mai treacă și alții.
Cine este Raluca Aldea
Raluca Aldea este absolventă al Liceului de Coregrafie Floria Capsali și a Academiei Naționale de Educție Fizică și Sport din București. A fost balerină a Teatrului de Dans Clasic și Contemporan Oleg Danovski din Constanța, și instructor de dans în cadrul Casei Centrale a Armatei din București. În prezent este instructor acreditat al Federației Române Sportul Pentru Toți și Președinte al Asociației Caminarte Todo Tango.
Raluca Aldea are și un palmares competițional spectaculos, deținând titlul de Campioană Europeană UK Tango Championship (2017) și pe cel de finalistă a Campionatului European de Tango Argentinian din Cervia, Italia (2016), fiind totodată un artist invitat în numeroase spectacole de profil; între acestea “Tango No Tango” 2018, producție a Școlii de Tango Argentinian Budai Tango Club din Budapesta. Festivalul de tango Argentinian “Oktober Pest Tango Fest” 2019.
