„Asigurați-vă că asta doriți să faceți și faceți-o cu pasiune! ”, a declarat Danton pentru canalul de televiziune WLBT din Mississippi, la împlinirea a 100 de ani. „Cel mai important lucru, dacă vrei să fii dansator profesionist, e să faci asta și nimic altceva.”
“… fiți siguri că (baletul – nr) e ceea ce vă place cel mai mult …” , Vezi interviul acordat de Cristina Dijmaru revistei Ballet Magazine
Henry Danton s-a născut la Londra în 1919, cu doar câteva luni înainte de semnarea Tratatului de la Versailles, care avea să pună capăt primului război mondial. Tinerețea lui a fost marcată de pregătirea militară și de convulsiile războaielor mondiale. Cu toate astea, s-a strecurat cumva printre suferință și tranșee și a dansat. Sau poate că tocmai dansul l-a ținut în viață.
Oricum ar fi, iubirea lui Henry Danton pentru balet a început cu patinajul pe gheață. Destinul i-a scos în calea patinelor o fată a cărei mamă era dansatoare. Ea a fost cea care l-a introdus pe micul Henry în lumea baletului. Și de atunci a dansat fără încetare.
Vitamina miraculoasă? Lecții de balet pentru copii
“Văd oameni care se retrag și se plictisesc atât de mult, nu știu ce să facă cu ei înșiși. Îmi place să predau, nu vreau să mă opresc niciodată. Copiii sunt vitamina mea! ” Acesta ar fi secretul unei vieți împlinite, declara Danton publicației Today acum câteva luni când, împlinind 100 de ani, a atras iarăși atenția lumii asupra lui.
Citește și “Avem nevoie de artă ca de aer, mâncare sau apă!”
Centenarul Henry Danton a fost celebrat anul acesta de Academia Regală de Dans din Marea Britanie. În 1942, după doar 18 luni de antrenament în baletul clasic, el a trecut cu brio cele patru examene de intrare la Academia de balet, câștigând medalia de argint Adeline Genée.
Din cauza penuriei de metal cauzate de cel de-al doilea război mondial, nu a putut primi atunci medalia. Cu o întârziere considerabilă, greu de explicat, anul acesta, după ce a împlinit 100 de ani, Henry Danton a primit în sfârșit medalia mult așteptată!
Avem un singur corp. Trei sfaturi pentru longevitate
Centenarul balerin consideră că are un corp și o minte sănătoasă, trăiește singur, își iubește smartphone-ul, nu a mai fost la medic în 10 ani și călătorește încă prin toată lumea.
Citește și “Ești profesor de balet? 7 motive ca să iei lecții de dans”
Când un reporter l-a considerat uimitor, Henry l-a corectat imediat. “Nu e nimic uimitor, trebuie să ai grijă de tine. Acest corp este singurul corp pe care îl ai. Ți-a fost dat acest instrument minunat, trebuie să-l îngrijești. ” Ca să întrețină acest minunat instrument care este corpul, Henry ne sfătuiește să fim atenți la trei lucruri importante, și anume:
1 Dietă
2 Exerciții fizice
3 Atitudine pozitivă asupra vieții.
Dietă pentru viață: cum să fii activ la 100 de ani
Acum 50 de ani, Henry Danton a fost diagnosticat, ca și fratele lui, cu limfomul Hodgkin. Din păcate, fratele său nu a supraviețuit bolii.
Danton însă, a devenit vegetarian și poate că și acest lucru i-a salvat viața. Se mai bucură însă de o bere bună din când în când, ca orice bun englez. „Eu chiar cred că exercițiul fizic este răspunsul la tot”, a declarat el publicației Today. La fel de importantă este atitudinea pozitivă. A rămâne optimist a fost „foarte important” pentru sănătatea sa. “Nu are absolut niciun rost să-ți faci viața mizerabilă”, a explicat el. „Starea ta de spirit te afectează fizic, la modul absolut.”
Când nu predă, lui Henry îi place să conducă și să învețe lucruri noi de la Siri. „Siri mă uimește. Ea îți răspunde imediat. Internetul este absolut incredibil. Orice vrei, poți găsi imediat. Asta mă bucură și mă face să merg mai departe. Trebuie să fii informat despre toate.”
Run, Danton, run!
Dincolo de sfaturile lui, Danton este o inspirație vie pentru toți cei care îl cunosc și este foarte iubit de comunitatea din Mississippi. Nu încetează să vorbească despre pasiune, exercițiu, respectul pentru corp și pentru viață. Și nu se oprește aici. Își pregătește acum memoriile, la care scrie de câtva timp, reflectând la cei 100 de ani de viață și de dans.
Nu știu voi, dar eu aș citi aceste memorii cu multă curiozitate, pentru o viață trăită activ, în beneficiul celorlalți, cu pasiune și responsabilitate.
