Profesorii de balet sunt mentorii care îi îndrumă pe elevi pe un drum de succes. Experiența scenică a dascălilor lipsește uneori. Există și cazuri în care devin pedagogi imediat după ce au ieșit din băncile școlii de balet. Fosta prim-balerină a vorbit despre astfel de situații, într-un interviu acordat revistei Ballet Magazine România.
Un articol de: Paul-Daniel Schneider; Mihaela Moldovanu; Angie Voicu
Foto: simonanoja.com
Daniel Schneider a stat de vorbă cu Simona Noja, fosta directoare a Academiei de Balet din Viena, aflată încă în Austria. Cu 20 de ani în spate ca profesoară de balet, aceasta crede că experiența scenică a pedagogilor este esențială.
Cât de importantă este experiența scenică:“Poți să fii o balerină de ansamblu, care n-a dansat în viața ei nimic solistic, dar care a avut această bucurie de a fi pe scenă”
Credeți că un profesor poate preda balet fără experiență scenică?
Simona Noja
Personal cred că nu. Pentru că nu este ceea ce înveți pe cineva. Asta se poate învăța. Și baletul ca și alte meșteșuguri se poate învăța. Iei o carte, fotografii, în special acum, ai videoclipuri. Deci ai șansa să poți să înveți. Dar copilul nu învață doar prin ceea ce îi spui sau prin ceea ce îi arăți. Este această comunicare non-verbală. Învață din ce simte. Din ce nu îi spui. Ce nu vrei să-i transmiți! Din ceea ce vrei să ții pentru tine ascuns, eventual, sau nici măcar nu conștientizezi că e important pentru copil.
Este acea pasiune față de balet. Ori asta poți s-o ai doar dacă tu singur ai simțit-o. Ai trăit-o pe scenă și asta este o problemă cheie pe care eu o văd când pedagogilor de balet le este permis să predea, imediat după ce termină școala de balet. Pentru mine e dificil a crede că poți să fii auntentic și să transmiți exact acea magie a scenei, pe care tu însuți ai trăit-o, fiindcă fiecare o trăiește un pic altfel. Aici nu contează cât de intensă este acea magie pe care ai trăit-o. Poți să fii o balerină de ansamblu, care n-a dansat în viața ei nimic solistic, dar care a avut această bucurie de a fi pe scenă. Care știe ce înseamnă o pregătire, știe ce înseamnă să fii pe scenă, să asculți dirijorul, să simți spațiul, să simți dansatorul. Să știi ce înseamnă 6-7-10 ore să transpiri neîntrerupt.
Citește și
Simona Noja-Nebyla, despre baletul pe timp de pandemie: “A fost o soluție de compromis”
Pasiunea față de dans contează
Acum ați făcut așa ca și cum o balerină din corpul de balet este o balerină de mâna a treia.
Nu. Persoal, dimpotrivă. Exact asta nu am vrut să vă zic. Vreau să vă spun că nu contează dacă ai fost prim-balerină sau balerin de ansamblu. Pasiunea față de dans contează. Deci există, eu cunosc personal balerini care în viața lor nu au făcut nimic solistic, dar au divinizat dansul clasic. Și îl divinizează și în ziua de astăzi. Au avut această experiență. Au avut această știință. Și-au luat timpul și au studiat. Au trăit-o ei pe pielea lor ce înseamnă să fii pe scenă. Să dansezi. Tu însuți să înveți pe alții dansând de pe scenă. Au simțit acea magie. Asta trebuie să aibă un profesor, ca să poată să transmită. Pentru mine e un lucru deosebit…Oamenii care au cunoscut această experiență.
Tehnică versus…magie
Desigur, există acele voci care spun că orice se poate învăța. Dar să fie chiar așa și în cazul baletului? Simona Noja susține că da, poți învăța tehnica, dar dacă nu ai experiență tehnică, aceasta este de prisos. În opinia acesteia, un dascăl trebuie să fi trăit pe pielea lui magia scenei.
Niciodată nu poți să îi depășești, e imposibil
“Tehnica se poatre preda. Deci tehnica se poate învăța: pliet..atâtea grade faci, aici sunt direcțiile, aici este porțiunea muzicală. Dar după cum v-am zis…Noi transmitem ca pedagogi elevului ceea ce pe noi înșine ne mișcă și ne transformă. Ori dacă această știință, această experiență a scenei nu a fost…Vă zic din proprie experiență asta. Adică am avut profesori care nu au avut-o. Care au avut-o în dans contemporan. Nu au avut-o în dansul clasic.
Și niciodată nu pot să obțină rezultatul pe care un profesor de dans clasic, care el însuși știe…normal că ce să știi ce să predai. El însuși are experiența de a fi pe scenă balerin profesionist. Niciodată nu poți să îi depășești, e imposibil. Asta a fost discuția pe care am avut-o aici și pe care…da, ăsta este punctul meu de vedere pe care îl apăr și pe care îl voi apăra mereu.Pentru că știu că nu așa e posibil. De ce? Pentru că transmitem nu ceea ce vrem să transmitem, ci ceea ce suntem”, a explicat Simona Noja.
Experiența scenică este mai mult decât un meșteșug: “E vorba de artă”
Pentru că este o profesie atât de nobilă, cei care o predau trebuie să o cunoască întru totul. Fosta prim-balerină consideră că arta nu trebuie să depășească meșteșugul: “Ca să fii profesor de balet, ca să predai această artă în continuare, e imposibil. A preda dansul clasic este ceva atât de nobil.
E ca și cum un maestru de kendo predă mai departe ceea ce știe, care a învățat de la strămoșul lui. Sau maestrul care face katana japoneză, deci sabiile japoneze…deci despre asta e vorba! Nu e vorba doar de un meșteșug. Este vorba de artă. Depășești meșteșugul, care e un lucru bun, dar care încă nu e artă. Aici e diferența. Mulți sunt cei care pot sări 1 m 70, puțini sunt care trec ștacheta la 1.71 și care probabil este unul care sare la 1.80. Cu cât urci mai mult în artă, aici se fac diferențele. Deci nu se fac diferențele la cine poate să sară 1.10 m.”
