Gregory Vuyani Maqoma, dansator sud-african, actor, coregraf şi promotor al dansului
„Un interviu pe care l-am acordat de curând m-a determinat să cuget mai adânc asupra dansului şi a ceea ce ȋnseamnă el pentru mine. Ca să răspund, a trebuit să privesc ȋn urmă şi mi-am dat seama că totul era legat de ideea de sens, că fiecare zi ȋnseamnă o nouă provocare cu care trebuie să ne confruntăm şi că eu ȋncerc să ȋnţeleg universul prin intermediul dansului.
Ȋn jurul nostru au loc tragedii inimaginabile, ȋntr-o epocă pe care aş descrie-o ca post-umană. Mai mult ca oricând trebuie să dansăm cu un scop, să amintim lumii că omenirea ȋncă există. Ţelul şi empatia trebuie să predomine asupra anilor ȋndelungaţi de incontestabil peisaj al disoluţiei, care au dat naştere unui catharsis de suferinţă universală dominând tristeţea, realitatea dură ce continuă să ne străbată viaţa, confruntată cu moartea, respingerea şi sărăcia. Mai mult ca niciodată, dansul nostru trebuie să transmită cu putere liderilor mondiali şi celor care au datoria să salvgardeze şi să ȋmbunătăţească condiţiile vieţii umane, semnalul că suntem o armată de gânditori furioşi şi că scopul nostru este acela de a schimba lumea, pas cu pas.
Dansul ȋnseamnă libertate şi prin libertatea noastră regăsită trebuie să-i eliberăm şi pe ceilalţi de capcanele ȋn care sunt prinşi ȋn diferitele colţuri ale lumii. Dansul nu face politică, dar devine politic ȋntrucât conţine ȋn fibra sa legătura dintre oameni şi reacţionează ȋn faţa circumstanţelor, ȋn ȋncercarea sa de a reda demnitatea umană. Corpurile noastre dansante, rostogolindu-se prin spaţiu şi ȋmpletindu-se ȋmpreună, devin o forţă a mişcării ȋn care se ȋntreţes inimile, sunt atinse sufletele şi se aduce alinarea aşteptată cu disperare. Iar scopul devine dansul ca un balaur cu un singur cap, invincibil şi indivizibil. Avem nevoie de mai mult dans!”
