Petruța Almosnino: Măiestrie și dragoste pentru arta baletului!

by Sena Vladoiu

 Petruța Almosnino este un iubit și apreciat maestru în lumea baletului. Cu o carieră ca balerină, asistent și apoi maestru de repetiții de peste 50 de ani în cadrul Operei Naționale București, a șlefuit zeci de artiști balerini, trecând prin ansamblu, soliști și prim soliști, cu dragoste, pricepere și meticulozitate.

A trăit una dintre cele mai frumoase perioade ale Operei Naționale București și a lucrat cu mari pesonalități, de la regizori, la scenografi, dirijori, coregrafi și balerini.  

 

– Cum ați descoperit baletul și ce mentori ați avut în cadrul Liceului de Coregrafie?

 Petruța Almosnino: M-am născut într-o familie numeroasă, ultima dintre cei 4 copii la o distanță mare față de surorile și fratele meu. Diferența de vârstă dintre noi m-a avantajat din multe puncte de vedere, mi s-a oferit multă dragoste, atenție, sprijin. În jurul vârstei de 6 ani, am descoperit baletul la o casă de cultură, având-o ca profesor pe dna Rita Frunzetti, o doamnă frumoasă, elegantă, blândă și devotată dansului și copiilor. În paralel, am studiat pianul la Școala de muzică nr 2, cu o profesoară tânără, entuziastă, iubitoare și calmă. Astfel, mi-a fost deschisă calea spre a descoperi și iubi dansul și muzica, ca apoi să urmez cursurile Liceului de Coregrafie, București.

Petruța Almosnino: Am intrat prin examen de admitere la Liceul de Coregrafie din București.

În urma unui examen de aptitudini fizice și muzicalitate coordonat de dna Esther Magyar, director al școlii, am fost admisă în clasa a V a. De-a lungul celor 9 ani de studiu, am avut norocul ( nu numai eu) să funcționăm într-o clădire minunată, un castel la propriu și să fim îndrumați de profesori de calitate atât la cultură generală, cât și la pian și specialitate: dans clasic, dans românesc, dans istoric, dans de caracter, repertoriu, duet, dans modern și grimă.

Aș enumera câțiva profesori de cultură generală dna. Bulandra – lb. Română, dl. Dăscălescu – istorie și latină, dna. Gavrilă – matematică, dna. Katz – rusă, dl. Sebastian – franceză și istoria muzicii, dl. Suter – istoria artei. Printre profesorii de specialitate, dna. Rosette Manu, dna. Păscăluță, dna. Demian, dna. Bălan, dna. Clara Volini, dna. Tamara Cap, dl. Iacobescu, dl. Ștefan Gheorghe, dl. Gelu Matei, dna. Miriam Răducanu și dna. Cora Benador care timp de 5 ani a fost mentorul generației noastre, cea care ne-a îmbogățit orizontul cunoașterii și care ne-a îndrumat cu căldură, dar și severitate și devotament spre ceea ce ne-am dorit să facem și să devenim.

Citește și: Școli de balet de stat

 

– În ce an ați intrat la Operă? Ați împărțit scena și sălile de balet cu numeroase personalități din lumea baletului, balerini, invitați, maeștri, coregrafi, regizori, dirijori de mare valoare. Cum erau artiștii acelor generații?

Petruța Almosnino: Deja m-au invadat amintirile… În toamna anului 1967, am început cariera de balerină la Opera Națională București, într-o perioadă când la conducere se aflau personalități ca domnii Brediceanu și M. Constantin, când soliști vocali erau Goangă, Secareanu, Nicolae Herlea , Zenaida Pally, Arta Florescu, Elena Cernei, iar la balet, Irinel Luciu, Valentina Massini, Simona Ștefănescu, Ileana Iliescu, Alexa Mezincescu, Cristina Hamel, Magdalena Popa, Leni Dacian, Gheorghe Cotovelea, Petre Ciortea, Sergiu Ștefanschi, Ioan Tugearu și mulți alții, la fel de importanți, la fel de cunoscuți și profesioniști.

Nu vreau să omit nici maeștrii de balet și coregrafii care au făcut istorie la acea vreme și mult timp după, ei sunt amintiți și în zilele noastre. Păcat că nu a mai rămas în repertoriul Operei nici un titlu din creațiile lor. Aceștia erau Oleg Danovski, Vasile Marcu, Tilde Urseanu, Lulu Ross, Gelu Matei. Erau nume mari care impuneau respect, dorință și bucurie de a lucra cu ei.

Compartimentul Balet era format cam din 120 de persoane, soliști și ansamblu și avea un repertoriu clasic și contemporan foarte bogat, așa cum avea orice teatru european la acea vreme.

Tudor Vornicu, Petruța Almosnino, Adrian Gheorghiu,Doina Andronache, Mugur Valsami, Oleg Danovski, Alexa Mezincescu, Gheorghe Angheluș.

Ne bucuram de o imensă prezență și apreciere a spectatorilor, aveam spectacole de Marți până Duminică inclusiv, iar la sfârșit de săptămână, aveam și matinee. Era o atmosferă vie, studiile erau zilnice și se lucra intens la repertoriu și la noile producții create de fiecare coregraf în parte, cu stilul, viziunea și tematica lui. În plus, pregăteam turnee internaționale în Europa, în Liban, Cuba sau Mexic.

 

Era perioada de glorie a Operei Naționale din toate punctele de vedere personalități, repertoriu, rezultate. Iar artiștii erau apreciați la adevărata valoare.

 

– Sunteți recunoscută de peste 20 de ani ca fiind un maestru valoros, pasionat și minuțios al Operei Naționale București. Ați format cu multă pricepere și dedicare zeci de elevi, balerini și primi balerini. Cum ați descoperit pasiunea de asistent și mai târziu maestru? Ne puteți înșirui câteva nume dintre artiștii pe care i-ați șlefuit ?   

 Petruța Almosnino: Mulțumesc pentru aprecieri!

Ca să răspund la întrebare, mă voi întoarce în timp, în anul 1980, când la rugămintea Luminiței Dumitrescu (solistă a ONB) am preluat o grupă de fete – clasa a VI a, anul III de balet, la Liceul de Coregrafie, grupă pe care am dus-o până în clasa a X a, inclusiv. A fost un început cu emoții, neavând experiența predării, dar pe parcurs m-am atașat de fiecare copil în parte, de problemele lor și m-am ambiționat să-i ajut să înțeleagă și să iubească ceea ce fac în ciuda efortului depus, să dorească să-și depășească limitele, să progreseze. Rezultatele au început să se vadă destul de repede, în special la orele deschise, la examenele de sfârșit de an, cât și la cele două „trepte”, cls a VIII a și cls a X a, unde promovarea a fost de 99%. Tot în această perioadă am pregătit-o pe Simona Șomăcescu, pe atunci elevă la clasa mea, pentru concursuri internaționale de valoare (Varna, Moscova, Helsinki) unde a avut o prezență profesionistă cu rezultate foarte bune.

Ceva timp mai târziu, prin 1985, Doina Andronache mi-a acordat încrederea de a fi asistent la creațiile ei coregrafice. Am început să țin repetiții de ansamblu și soliști la baletele din repetoriu, la cele create de Ioan Tugearu și să pregătesc tinere balerine pentru concursuri internaționale.

Petruța Almosnino

Am avut plăcerea să lucrez și să debutez foarte mulți balerini și balerine de-a lungul timpului și aș menționa câteva nume: Anne Marie Vretos, Daniela Constantinoiu, Roxana Cursaru, Laurențiu Guinea, Mugur Valsami, Alin Gheorghiu, Simona Șomăcescu, Corina Dumitrescu, Ion Dumitrescu, Loredana Salaoru, Oana Popescu, Laura Blică Toader, Vlad Toader, Ovidiu Matei Iancu, Bianca Fota, Mihaela Soare, Adina Tudor, Gigel Ungureanu, Cristina Dijmaru, Adela Floricioiu, Robert Enache, Bogdan Cănilă și mulți alții.

 

 

– Cât de important este rolul maestrului în cadrul unei instituții care deține un compartiment de balet?

Petruța Almosnino: Personal, cred că maestrul este și are un rol important, multe responsabilități, mai ales într-o instituție cu repertoriu vast și al cărei compartiment de balet este numeros.

Maestrul de repetiții pregătește spectacolul, indiferent că lucrează cu ansamblu sau soliști. Este necesar ca maestrul să cunoască stilul spectacolului, să uniformizeze și să armonizeze anasamblul sau cuplurile, să modeleze cât mai estetic, elegant, muzical și corect înlănțuirile de mișcări coregrafice, să pună în evidență fiecare interpret respectând partitura coregrafică și mise-en-scene, ca rezultatul, adică spectacolul, să bucure audiența, iar interpreții să simtă bucuria și satisfacția spectacolului.

 

– În ultimii ani din păcate, și îmi asum ceea ce spun, trăim vremuri cu exigențe profesionale scăzute față de generațiile din trecut. In opinia dvs. cum ar trebui să fie o balerină? Ce date, ce calități și ce trăsături sunt importante pentru a putea accesa cu succes profesia de balerin profesionist?

Petruța Almosnino: În mare parte criteriile sunt cam aceleași dintotdeauna, dar adaptate zilelor noastre. Nivelul tehnic este mult mai ridicat, mai performant, mă refer la turații, sărituri, echilibru, deschidere. Pe lângă aceste părți tehnice, este foarte important aspectul fizic armonios și nu în ultimul rând, calitățile artistice care sunt esențiale pentru oricare viitoare balerină/ balerin, muzicalitate și pasiune pentru ceea ce face.

Related Posts

Leave a Comment

Această pagină, în contextul prestării de servicii, foloseşte cookie-uri. Continuând să vizitezi site-ul, ești de acord cu folosirea lor. Pentru mai multe informaţii, inclusiv informaţii despre eliminarea acestora, apasa pe Politica de confidentialitate. Sunt de Acord Politica de confidentialitate