Opera Națională București, un centenar sărbătorit în pandemie și provizorat dar cu speranță de mai bine

by Mihaela Ivan

Opera bucureșteană a sărbătorit la 1 aprilie 2021, un moment important din istoria sa. A trecut un secol de la Decretul Regal al guvernului Alexandru Averescu, document elaborat și promovat de ministrul Culturii, poetul Octavian Goga, prin care opera devenea o instituție a statului român.

Nu este un act de naștere, deoarece încă din 1885 exista o Companie de Operă, găzduită de Teatrul Național de pe Calea Victoriei. Compozitorul, dirijorul, cântărețul și profesorul român George Stephănescu a fost cel care a militat întotdeauna pentru înființarea acestei instituții.

Citește și 

La 100 de ani de la instituționalizare, Opera Națională sărbătorește Ziua Culturii Naționale cu o serie de spectacole ale unor compozitori români

O strategie națională pentru cultură, statutul artistului și proiectul Timișoara Capitală Europeană, trei dintre prioritățile Ministrului Culturii Bogdan Gheorghiu

 

Opera Națională București, file de istorie la 100 de ani de la momentul în care devenea o instituție a statului român

Din punct de vedere artistic, premiera absolută a avut loc în 8 decembrie 1921, cu opera ”Lohengrin” de Richard Wagner, cântată în limba română după un libret tradus de poetul Ștefan Octavian Iosif, în regia lui Albert Markowits şi sub bagheta lui George Enescu.

Primul spectacol de balet integral – „Coppélia’” de Léo Delibes, în coregrafia lui Anton Romanowski – a fost prezentat în 21 octombrie 1924. Celebrul coregraf s-a stabilit în România și a pus bazele primei companii de balet. Prima maestră de balet a companiei bucureștene a fost Floria Capsali, a cărei activitate a început în 1938. Ea a reorganizat trupa de balet și a promovat tinerii interpreți în rolurile principale.

În cei 100 de ani de activitate, Opera Națională București a devenit componentă fundamentală a culturii și vieții muzicale și dă măsura unui nivel general al receptării artei, aceasta cu atât mai mult cu cât finalul secolului al XX și începutul secolului al XXI înlesnesc accesul publicului nu numai la spectacolul propriu-zis, ci și la înregistrările sonore și la transmisiile online ale marilor evenimente lirice.

Opera Națională București: „Ne este dor de voi, aşteptăm cu nerăbdare să vă revedem în sala de spectacole”

Momentul este marcat pe pagina de Internet: „Cu speranţa că lucrurile vor merge către mai bine, transmitem un mesaj simplu către iubitorii artei lirice şi ai baletului: «Ne este dor de voi, aşteptăm cu nerăbdare să vă revedem în sala de spectacole şi să retrăim impreună acele stări privilegiate pe care numai comuniunea dintre artişti şi spectatori o poate face posibilă!»”.

Centenarul găsește Opera Națională București într-o situație de provizorat, atât din cauza pandemiei care a afectat grav activitatea culturală, cât și din cauza incertitudinii care durează din 2015, de când nu a mai avut o conducere stabilă.

Nouă directori interimari s-au perindat la Operă în ultimii șapte ani. Recent, ministrul Culturii, Bogdan Gheorghiu, l-a numit manager interimar pe Daniel Jinga, maestru de cor şi director artistic al Operei Naţionale Bucureşti, dirijor principal al Filarmonicii Muntenia din Târgovişte şi al Orchestrei Metropolitane Bucureşti și dirijor fondator al Corului de Cameră „Accoustic”. Câteva zile mai târziu, acesta și-a prezentat echipa formată din dirijorul Tiberiu Soare, director artistic, și Alin Gheorghiu, consilier artistic de balet.

 

Cu o istorie recentă tulbure, Opera Națională București este în așteptarea unui proiect care să o readucă la statutul cuvenit

Ministerul Culturii nu poate demara procedurile legale pentru organizarea unui concurs de proiecte de management, deoarece postul de manager este ocupat de Cătălin Ionescu-Arbore. Contractul acestuia a fost suspendat până la pronunțarea unei hotărâri definitive în procesul în care este judecat pentru corupție.

În primă instanță, Cătălin Ionescu-Arbore a fost condamnat la patru ani și patru luni închisoare și interzicerea ocupării unei funcții publice pentru o perioadă de patru ani.

Numele lui Tiberiu Soare este legat de controversatele evenimente din 2016, soldate cu alungarea de la Operă a cuplului format din balerina Alina Cojocaru și coregraful Johan Kobborg, despre care publicația New York Times scria câteva luni mai târziu că reprezintă ”o putere în universul baletului”.

Celebra jurnalistă americană, Marina Harss, nota la momentul respectiv că ”lumea baletului nu este lipsită de momente dramatice intense, care trec uneori dincolo de tracul provocat de luminile scenei. (…) Adeseori, este vorba doar de mici ciocniri pentru putere în spatele scenei. Alteori, intervine și naționalismul. Ambele elemente par să fi fost factorii principali din spatele evenimentelor recente petrecute în corpul de balet al Operei Naționale București, de unde Alina Cojocaru și Johan Kobborg au fost dați afară într-o manieră lipsită de politețe, în urma unei dispute răvășitoare și prelungite cu conducerea instituției”.

Jurnalista face referire la disputa dintre dirijorii Vlad Conta și Tiberiu Soare, numiți succesiv la conducerea Operei Naționale București, și balerinul Johan Kobborg, care coordona Compania de balet. Tensiunile au atins cote înalte și au dus inclusiv la demiterea ministrului Culturii, Vlad Alexandrescu, aspru criticat pentru modul în care a gestionat situația.

 

Lovită crunt de pandemie, Opera Națională București se pregătește de revenirea la o oarecare normalitate

După mai bine de un an de la începerea pandemiei, începem să sperăm că, în curând, ar putea fi reluate spectacolele cu public, după modelul unor țări precum Olanda și Spania.

Potrivit scenariului de lucru, în cadrul căruia Opera Națională București este una dintre cele două instituții în care se va implementa un program pilot, va fi permis accesul persoanelor vaccinate, al celor care au trecut prin boală și s-au imunizat,  al celor care prezintă un test PCR negativ efectuat cu mai puțin de 48 de ore înaintea evenimentului şi al celor care vor fi testate la fața locului și vor primi rezultatul în 15 minute, odată cu posibilitatea de a cumpăra un bilet.

Ministrul Culturii, Bogdan Gheorghiu, a anunțat că „până pe 15 aprilie vom veni cu două seturi de norme, atât pentru evenimentele indoor cât și pentru cele oudoor. În primă fază, am luat în calcul un program pilot în colaborare cu Opera Națională din București, dar avem în vedere un program pilot şi pentru spectacolele de teatru indoor, în care vom implica Teatrul Național București”.

 

 

Toate propunerile pentru organizarea de evenimente vor fi înaintate luna aceasta, iar de la 1 iunie se dorește o resetare a lumii spectacolelor, dar numai dacă situația epidemiologică va permite acest lucru.

Astfel, noua conducere interimară are o șansă reală de relansare a prestigioasei instituții de cultură. Odată cu reluarea spectacolelor, iubitorii de operă şi de balet aşteaptă cu nerăbdare noi producţii, precum şi o strategie coerentă de promovare a tinerilor, care să aducă o gură de oxigen şi de modernitate în repertoriul Operei Naţionale.

Până când Ministerul Culturii va putea organiza un concurs de proiecte pentru desemnarea unei conduceri stabile a Operei Naționale București, după clarificarea situaţiei juridice, îi urăm succes noii echipe interimare şi sperăm să înceapă un nou capitol în istoria instituţiei.

Related Posts

Leave a Comment

Această pagină, în contextul prestării de servicii, foloseşte cookie-uri. Continuând să vizitezi site-ul, ești de acord cu folosirea lor. Pentru mai multe informaţii, inclusiv informaţii despre eliminarea acestora, apasa pe Politica de confidentialitate. Sunt de Acord Politica de confidentialitate